În a doua jumătate a lunii iulie, spațiul informațional de pe TikTok-ul moldovenesc a fost dominat de un mix de narațiuni de dezinformare recurente și emergente, relevante în context prelectoral, care au vizat subminarea încrederii în autorități, inducerea fricii privind atragerea Republicii Moldova în război, contestarea integrării europene și delegitimarea alegerilor.
- Monitorizarea a 46 de canale în perioada 16 – 31 iulie, care aparțin mai multor politicieni, bloggeri/influenceri, surse media sau sunt pagini anonime, ilustrează că, pe lângă continuarea promovării insistente a mai multor narațiuni „clasice”, ele au fost intensificate și de evenimente recente de pe agenda publică, precum reținerea lui Vlad Plahotniuc în Grecia, organizarea conferinței MEGA la Chișinău și decizia privind deschiderea unui anumit număr de secții de votare în diaspora.
- O altă tendință consolidată deja în acest spațiu informațional ține de integrarea inteligenței artificiale în crearea de conținut manipulativ, care amplifică impactul nociv al acestor narațiuni și crește dificultatea de detecție.
- Videourile distribuite de cele 46 de conturi în cele două săptămâni de monitorizare au acumulat peste 55,5 milioane de vizualizări.
| CE CANALE AM MONITORIZAT A fost analizat conținutul distribuit pe 46 de conturi de TikTok, dintre care: – 10 deținute de politicieni; – 14 ale unor bloggeri/influenceri; – 12 pagini anonime; – 10 ale unor surse media. Cele mai populare conturi ale politicienilor: Renato Usatîi (peste 216.000 de urmăritori și 94 de milioane de vizualizări); Igor Dodon (peste 95.000 de urmăritori și 27 de milioane de vizualizări); Irina Vlah (peste 73.000 de urmăritori și 31 de milioane de vizualizări), Victoria Furtună (peste 54.000 de urmăritori și 15 milioane de vizualizări), Vasile Tarlev (peste 21.000 de urmăritori și 5,8 milioane de vizualizări). Dintre bloggeri/influenceri: Grigore Manoli (peste 462.000 de urmăritori și peste 404 milioane de vizualizări); Caras (peste 183.000 de urmăritori și peste 152 de milioane de vizualizări); Sandeluu (peste 168.000 de urmăritori și peste 61 de milioane de vizualizări), Petr online (peste 78.000 de urmăritori și 90 de milioane de vizualizări), Sergiu de Moldova (peste 72.000 de urmăritori și 36 de milioane de vizualizări). Cele mai populare pagini anonime: @fantastic1007 (peste 145.000 de urmăritori și 87 de milioane de vizualizări); @alpha2betaomega (peste 106.000 de urmăritori și 38 de milioane de vizualizări); @poseidon_008 (67.000 de urmăritori și peste 116 milioane de vizualizări), @politicamoldoveneasca25 (peste 52.000 de urmăritori și 58 de milioane de vizualizări), @imiplacemd (peste 42.000 de urmăritori și 42 de milioane de vizualizări). Cele mai populare surse media: ТСВ Приднестровье (peste 267.000 de urmăritori și peste 289 de milioane de vizualizări); TV6 (peste 211.000 de urmăritori și peste 298 de milioane vizualizări); Первый Приднестровский (peste 61.000 de urmăritori și peste 37 de milioane de vizualizări), Moldova 2.0 (peste 48.000 de urmăritori și 18 milioane de vizualizări), Primul în Moldova (peste 45.000 de urmăritori și 26 de milioane de vizualizări). |
Analizăm în continuare cele mai proeminente narațiuni prezente în conținutul difuzat de canalele monitorizate:
- Soldați moldoveni, „decedați” în Ucraina – falsul care a adunat peste 1 milion de vizualizări
Falsul despre „decesul unor soldați moldoveni în Ucraina”, despre care am relatat și la începutul lunii precedente, a ajuns la sute de mii de utilizatori de TikTok începând cu data de 15 iulie. Chiar dacă Ministerul Apărării a dezmințit informația, aceasta a continuat să apară atât pe paginile politicienilor, cât și pe o rețea de conturi anonime.
Inițial era vorba despre un singur video care acumulase rapid peste 222.000 de vizualizări afirmând că „pe soldații noștri deja i-au trimis în Ucraina. Consecințele sunt tragice, soldați moldoveni au murit”. La mijlocul lunii iulie, am identificat pe TikTok alte cel puțin 50 de videoclipuri care promovau acest fals, toate folosind hashtagul #мынехотимумирать – un indiciu clar al coordonării conținutului manipulator distribuit. Împreună, aceste clipuri au adunat peste 1,3 milioane de vizualizări, înainte de a fi șterse fie de administratorii platformei, fie de către cei care le-au publicat.
O parte dintre videouri conțineau elemente generate prin intermediul inteligenței artificiale, dar și imagini manipulative care datează, spre exemplu, din anul 2020.
Pe 16 iulie, președintele partidului Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, a publicat pe TikTok două declarații – în limbile română și rusă – în care susține că Republica Moldova ar fi „antrenată într-un război străin”. Potrivit lui, această concluzie se bazează pe informații apărute în „numeroase publicații din mass-media și resurse online cu o audiență de milioane”, care ar fi relatat despre „decesul a 10 militari moldoveni în Ucraina”.
Narațiunea legată de război este frecvent întâlnită în discursul politicienilor proruși. De exemplu, fostul președinte Igor Dodon, într-un discurs distribuit pe TikTok, a declarat că a format un bloc electoral pentru alegerile parlamentare din 2025 pentru a „salva țara de sărăcie, moarte și război”.
- Deschiderea secțiilor de votare în diaspora și narațiunea potrivit căreia diaspora din Rusia ar fi discriminată
Narațiunea despre presupusa fraudare a alegerilor a fost relansată, de această dată, sub pretextul „discriminării cetățenilor moldoveni din Federația Rusă”. După ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat pentru consultări publice lista preliminară a posibilelor secții de votare pentru alegerile din 28 septembrie, pe TikTok au apărut mai multe reacții critice. Unele voci au acuzat autoritățile că în Rusia ar urma să fie deschise doar două secții de vot din motive „politice”.
Videoclipurile pe acest subiect au fost adesea prezentate în contrast cu presupusele privilegii acordate diasporei din Occident, alimentând o narațiune de divizare socială. Astfel, se creează percepția existenței a două categorii de cetățeni – unii privilegiați, alții discriminați – tratați inegal de către stat.
Este important de menționat că un număr similar de secții de vot a fost deschis și în anul 2024, inclusiv în Rusia, Ucraina și Israel – țări afectate de conflicte armate. Autoritățile de la Chișinău au justificat această decizie prin dificultatea de a asigura condiții logistice și de securitate în alte orașe ale Federației Ruse.
Contul @sergiu_de_moldova, care are peste 70.000 de urmăritori și 1,9 milioane de aprecieri, aparține unei persoane ce desfășoară o activitate propagandistică, promovând constant narațiunile Federației Ruse. Mesajele sale sunt adesea în linie cu cele ale altor creatori de conținut cu agendă similară. Într-un video publicat pe 24 iulie, Sergiu afirmă eronat că, potrivit autorităților, „în Federația Rusă locuiesc circa 390.000 de moldoveni, cu aceleași drepturi depline”. Tot el subliniază că „în Europa se deschid sute de secții de vot”, în timp ce moldovenii din Rusia ar fi discriminați.
E de menționat că nu există date precise despre numărul real de cetățeni moldoveni aflați în Rusia. Cu toate acestea, în primul tur al alegerilor din 2024, în Moscova au votat aproximativ 8.000 de persoane, la cele două secții de vot disponibile.
O altă estimare privind numărul cetățenilor moldoveni care locuiesc în Federația Rusă – aproximativ 500.000 – a fost oferită de Nina Dimoglo, activistă afiliată fostului partid Șor. Potrivit ei, „nu există motive relevante pentru reducerea numărului secțiilor de vot din Moscova”, iar „participarea moldovenilor din Rusia la alegeri nu lasă PAS-ului nicio șansă de câștig”.
Bogdan Țîrdea, deputat socialist și promotor al narațiunilor pro-Kremlin, susține la acest subiect că PAS pregătește o „provocare”, prin care moldovenii din diaspora occidentală ar urma să declare că au fost înscriși ilegal în listele electorale din Rusia.
Suspiciuni privind astfel de înregistrări, de facto, au existat în 2024. Atunci, președinta CEC, Angelica Caraman, relata despre solicitări suspecte de înregistrare la vot în Federația Rusă, multiple cereri venite de pe aceeași adresă de email și apariția unor adrese electronice cu denumiri asemănătoare.
Într-un videoclip promovat de canalul anonim @fantastic10007, care are peste 145.000 de urmăritori, apare o femeie, aparent reprezentantă a diasporei din Rusia, recitând o poezie în care subliniază că și diaspora din Rusia are valoare. Ea afirmă că, din cauza contextului politic, această diasporă este percepută diferit și că sprijinul financiar și contribuțiile sale nu sunt apreciate în Republica Moldova. La un moment dat, compară alegerea între Moldova și Rusia cu alegerea dintre mamă și tată.
Într-un alt videoclip promovat de același canal, care a acumulat peste 46.000 de vizualizări, este prezentată o secvență dintr-o știre difuzată de Moldova 24, în care este relatat un protest al unor cetățeni moldoveni din Moscova, desfășurat în fața Ambasadei Republicii Moldova. Protestatarii își exprimă nemulțumirea față de intenția autorităților de la Chișinău de a deschide doar două secții de votare în Federația Rusă. Reportera aflată la fața locului pare să cunoască bine persoanele invitate să vorbească și le oferă microfonul în mod selectiv. Cei intervievați susțin că le este restricționat dreptul de vot, că își doresc o schimbare totală a guvernării, afirmând că „totul, totul vrem să schimbăm”. O participantă declară că situația din Moldova se degradează, că „LGBT e în primul rând”, iar valorile familiei nu sunt respectate, concluzionând că „Moldova nu are viitor”. O altă femeie afirmă că își dorește să poată reveni liberă în țară, dar că în prezent acest lucru nu este posibil. O altă protestatară susține că actuala guvernare se teme de diaspora și că, deși nu se așteaptă ca autoritățile să țină cont de solicitările lor, a aflat de la alți moldoveni din străinătate – inclusiv din Vest – că nici aceștia nu o mai susțin pe Maia Sandu și că ar fi gata să voteze cu cei care pot „apăra Moldova”, astfel încât moldovenii să se întoarcă și să trăiască bine acasă. La finalul reportajului, jurnalista menționează că, potrivit datelor din Federația Rusă, acolo locuiesc aproximativ 500.000 de moldoveni, în timp ce Ambasada Republicii Moldova indică un număr de circa 350.000. În acest context, ea ridică întrebarea retorică: „Unde s-au pierdut cei 150.000?”.
Într-un alt videoclip promovat de canalul @primulinmoldova, care are peste 45.000 de urmăritori, o femeie își exprimă opinia cu privire la drepturile diasporei moldovenești din Rusia de a vota. Potrivit acesteia, moldovenii din Rusia nu se simt inferiori celor din Europa, ci au aceleași drepturi ca toți ceilalți și doresc să voteze. Mesajul central al intervenției este că diaspora moldovenească din Rusia se simte marginalizată și discriminată în comparație cu cea din Europa. Femeia mai descrie viața în Rusia, în special în regiunea Kursk, aflată în apropierea graniței cu Ucraina, ca fiind relativ calmă, afirmând că localnicii nu se confruntă cu bombardamente sau alarme, în ciuda percepției generale. Ea mai subliniază că mulți moldoveni aleg Rusia datorită legăturilor istorice, culturale și lingvistice și pentru că se adaptează mai ușor acolo.
- Dezamăgirea diasporei din țările europene și narațiunea că UE o exploatează
Narațiunile legate de diaspora din Rusia sunt completate cu istorii și opinii despre dezamăgirea diasporei din Vest în guvernarea de la Chișinău, dar și faptul că Uniunea Europeană doar folosește forța de muncă și taxele moldovenilor pentru a susține fățiș Moldova.
Un videoclip cu peste 186.000 de vizualizări, publicat de contul anonim @fantastic10007, surprinde o întrunire la care participă mai multe persoane. Un bărbat ia cuvântul și povestește despre o presupusă întâlnire anterioară cu președinta Maia Sandu, în cadrul căreia i-ar fi adresat mai multe întrebări, fără a primi răspunsuri. Printre acestea s-au numărat întrebări legate de prețul ridicat al gazului în Moldova și despre motivul pentru care este nevoit să plătească pentru a-și obține permisul de conducere în Germania, deși permisele ar fi fost echivalate. Nu este clar cui se adresează exact, nici care sunt sursele informațiilor pe care le invocă. Totuși, el afirmă că, la acea întâlnire, i s-ar fi răspuns că „Putin e de vină”, moment ce a provocat râsete în rândul audienței. Clipul, izolat de context, subliniază ideea unei diaspore nemulțumite de actuala conducere.
Aceeași narațiune a fost dezvoltată și de @sergiu_de_moldova, Nina Dimaglo și Bogdan Țîrdea, cu „suportul” unui articol manipulativ publicat de cotidianul italian Affaritaliani. Textul acestuia, în tandem cu principalele narațiuni ale Kremlinului, menționează că Maia Sandu ar fi o dictatoare care a interzis partidelor politice asociate cu Ilan Șor să participe la alegeri și o presează pe Evghenia Guțul, ce putea să devină „lidera opoziției”. De asemena, citând „surse anonime din anturajul Maiei Sandu”, autorul publicației lansează mai multe atacuri directe la adresa șefei statului, venind cu acuzații speculative și partizane.
Opinia unui autor controversat a fost prezentată de @sergiu_de_moldova drept „părerea unei părți, poate cea mai mare parte, din Europa”. Aceeași idee o evidențiază și Bogdan Țîrdea, care spună că „deja și europenii înțeleg cum este Maia Grigorievna”, iar Nina Dimoglo, rezumând articolul, afirmă că „alături de Maia Sandu nu vom vedea Europa cum nu ne vedem urechile”.
Într-un alt videoclip, care a acumulat peste 15.000 de vizualizări și surprinde un fragment dintr-o emisiune moderată de Gheorghe Gonța, invitatul Vasile Costiuc este întrebat dacă diaspora din Vest ar putea fi factorul decisiv în alegerile viitoare. Acesta răspunde că a discutat personal cu moldoveni stabiliți în Franța și susține că aceștia nu ar trebui învinovățiți pentru faptul că au părăsit țara acum mulți ani și că le este dificil să înțeleagă realitățile actuale din Republica Moldova. Totodată, Costiuc susține existența unei „infrastructuri PAS” în diaspora occidentală, un sistem prin care, în opinia sa, moldovenii din Vest ar fi expuși exclusiv la informații favorabile guvernării. El afirmă că aceștia nu ar citi altceva decât conținuturi proguvernamentale și, în consecință, ar fi ajuns să o idolatrizeze pe Maia Sandu. Mesajele exprimate întăresc o narațiune de divizare între cetățeni, opunând diaspora din Est celei din Vest, și pun sub semnul întrebării capacitatea de discernământ a celor care votează din afara țării.
Într-un alt videoclip, cu peste 133.000 de vizualizări, publicat de contul anonim @poseidon__008, Igor Cujba, reprezentant al Partidului Nostru, face o serie de declarații în cadrul unei emisiuni. El afirmă că donațiile Uniunii Europene către Moldova nu ar fi semnificative, argumentând că moldovenii din diaspora plătesc taxe în statele europene, din care, susține el, ar proveni ulterior fondurile acordate Moldovei. Potrivit estimărilor sale, moldovenii ar contribui cu aproximativ 10 miliarde de euro anual la bugetele țărilor europene, în timp ce Moldova ar primi, în schimb, aproximativ 250 de milioane de euro sub formă de sprijin financiar. El ironizează astfel liderii europeni, afirmând: „Pe urmă vine Ursula von der Leyen sau alt artist emerit al Uniunii Europene, ne aruncă din cele 10 miliarde pe care le pun în buzunar de la moldovenii noștri niște fărâmituri de pe masă și vor ca noi, pentru fărâmiturile acelea, să stăm în genunchi și să spunem: De dimineață până-n noapte, mulțumesc frumos, Europa!”.
Într-un video care a strâns peste 50.000 de vizualizări, Victoria Furtună critică introducerea sa sub sancțiunile Uniunii Europene. Aceasta afirmă că „nu mai suntem conduși de un Guvern independent, dar gestionați ca o colonie”, iar instituțiile statului au devenit „ustensile” pentru interesele străine.
4. Arestul lui Vlad Plahotniuc în Grecia
În jurul știrii privind arestarea lui Vlad Plahotniuc în Grecia au început să circule diverse teorii și presupuneri conspiraționiste.
Una dintre ele, prezentată de Vasile Costiuc într-un fragment al emisiunii lui Gheorghe Gonța (videoclip cu peste 21.000 de vizualizări), invitatul susține că arestarea lui Plahotniuc ar fi fost parte dintr-un plan personal al acestuia. Costiuc afirmă că fostul lider democrat s-ar fi lăsat intenționat arestat, cu scopul de a reveni în Republica Moldova și de a se reintegra în viața politică. Potrivit lui, această evoluție ar incomoda actuala guvernare, care nu ar avea niciun merit în capturarea sa, dar care ar fi pusă în dificultate de întoarcerea unui actor politic controversat.
Aceeași idee o sugerează și un cont denumit @petronlinemd, în spatele căruia se află un bărbat care este prezent regulat la evenimentele politice organizate de forțele proruse din Republic Moldova. Contul acestuia are aproape 80.000 de urmăritori și peste 2,7 milioane de aprecieri.
O altă narațiune, lansată de Ion Bulgac – consilier al primarului Ion Ceban – insinuează o presupusă colaborare secretă între PAS și Vlad Plahotniuc. El face trimitere la o conversație pe care ar fi avut-o înainte de reținerea oligarhului, în care se spune că Plahotniuc urma să reapară în spațiul public pentru a sprijini PAS în atragerea voturilor. Bulgac sugerează astfel că reținerea acestuia ar fi parte dintr-un plan bine pus la punct, menit să aducă avantaje electorale partidului de guvernare.
O altă teorie, promovată într-un videoclip publicat de canalul @primulinmoldova (peste 42.000 de vizualizări), sugerează că Vlad Plahotniuc ar deține informații compromițătoare despre diverși actori politici din Moldova. Această ipoteză alimentează ideea unui disconfort generalizat în rândul clasei politice față de o posibilă revenire a sa.
Într-un alt videoclip publicat de același canal (@primulinmoldova), care a strâns peste 17.000 de vizualizări, un avocat exprimă îndoieli cu privire la o posibilă extrădare rapidă a lui Plahotniuc. Acesta afirmă că, în mod obișnuit, procedurile de extrădare din Grecia durează mult mai mult (2–3 luni sau mai mult), iar un termen mai scurt ar putea indica o intervenție politică la nivelul Uniunii Europene. „Așa că mă îndoiesc că în următoarele 2-3 luni va exista o decizie, dacă nu va exista o intervenție la nivelul Uniunii Europene și, să spunem, o decizie politică a Uniunii Europene pentru ca Grecia să-l extrădeze mai repede”.
În același timp, într-un video distribuit de Irina Vlah, o femeie insinuează că arestarea lui Plahotniuc ar fi fost orchestrată pentru a distrage atenția de la formarea „celui mai mare bloc [politic, n.a.] care va exista după alegeri”. Totodată, se menționează că nu există dovezi clare privind reținerea oligarhului, ci doar declarațiile autorităților – astfel se încearcă scăderea încrederii cetățenilor în structurile de stat.
5. Conferința MEGA la Chișinău
Victoria Furtună a dedicat conferinței „MEGA 4th edition – Make Europe Great Again” (o adunare a unor politicieni și activiști conservatori, desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii iulie) mai multe videouri și a extins cu această ocazie mai multe dintre narațiunile sale precedente. Spre exemplu, politiciana atacă valorile Uniunii Europene și menționează că „Moldova noastră nu trebuie să aleagă între UE și valorile sale, dar să amintească Europei ce înseamnă Europa”. Prin această metodă manipulativă, Furtună creează o falsă contradicție între integrarea europeană și păstrarea identității naționale, prezentând Uniunea Europeană ca pe o amenințare la adresa familiei tradiționale și a credinței.
Totodată, ea elogiază conferința MEGA ca pe un exemplu de „democrație reală”, în opoziție cu guvernarea actuală, pe care o descrie ca dictatorială și represivă. Furtună acuză autoritățile că interzic accesul anumitor oficiali în Republica Moldova, avertizând că „mâine ni se va interzice nouă, cetățenilor, să intrăm în propria țară”. Astfel, relansează narațiunea instaurării unei dictaturi și a izolării internaționale a Moldovei.
La fel ca Victoria Furtună, Bogdan Țîrdea reia și amplifică aceleași teme conspiraționiste și alarmiste. El critică interdicțiile impuse unor eurodeputați conservatori, afirmând că PAS nu permite intrarea „prietenilor lui Trump” în Moldova. În mod ironic, el sugerează că opoziția activistului american Brian Brown față de LGBT ar fi motivul real pentru care ar reprezenta un pericol pentru guvernare: „Brown este împotriva LGBT, probabil de asta este un pericol pentru Maia Sandu”.
Gabriel Călin formulează un mesaj mai alarmist și conspiraționist, acuzând guvernarea că a blocat accesul unor invitați conservatori la conferința MEGA din motive ideologice. El afirmă că motivul real al interdicției ar fi faptul că evenimentul urma să abordeze „paradigma dintre suveranism și George Soros”, iar șeful SIS, pe care îl numește „sorosist”, ar fi ordonat restricționarea accesului. Călin mai susține că acest gest duce la izolarea internațională a Moldovei, în special în raport cu SUA.
Pe lângă TikTokurile politicienilor și a bloggerilor, conferința MEGA a fost reflectată și în surse media afiliate lui Ilan Șor. Un videoclip publicat pe canalul @TV6 abordează un val de critici la adresa autorităților din Republica Moldova. Sursa principală de indignare este decizia guvernării de a refuza intrarea în țară a unor delegați străini, inclusiv deputați din statele membre ale UE și cetățeni ai SUA, care intenționau să participe la o conferință. Participanții intervievați acuză guvernul Maiei Sandu de încălcarea principiilor democratice, suprimarea pluralismului de opinie și deteriorarea imaginii internaționale a țării: „Aceasta este fața Maiei Sandu și atât. Pentru că noi am construit o țară liberă, iar am obținut o dictatură”.
6. Mai mult conținut generat cu inteligența artificială
O observație din cadrul monitorizării canalelor de TikTok vizate ține de inserarea a tot mai multe secvențe cu conținut generat prin inteligența artificială, fără a oferi un context anumit sau a aduce perspective asupra unor evenimente clare.
De exemplu, un videoclip generat cu inteligența artificială, cu peste 21.000 de vizualizări, publicat pe pagina @gagauzmoldova, ne arată câțiva oameni de la țară care comentează primirea unei broșuri PAS. Aceștia râd și ironizează partidul spunând: „Proștilor din PAS, măcar v-ați uitat cui dați broșurile voastră despre Europa? Tot de la fermieri ați luat ce a rămas. Măi, fetițo, dă-i una cu copita după standardele Euro 5”.
Un alt videoclip generat cu inteligența artificială, publicat de același canal, reinterpretează scena din filmul popular Squid Game, unde un manechin elimină oamenii care nu fac față jocului. Imaginea manechinului seamănă cu Maia Sandu, iar la final se arată un sicriu pe care scrie „Democrația”, sugerând mesajul că aceasta a murit.
CONCLUZII
1. Persistența narațiunilor clasice și amplificarea lor prin noi evenimente. Narațiuni bine-cunoscute continuă să fie puternic promovate, fiind adaptate la evenimente recente, fapt care demonstrează reziliența și capacitatea de adaptare a ecosistemului de dezinformare la actualitatea politică și geopolitică.
2. Dezinformarea este susținută de o rețea eterogenă de actori și este adesea coordonată. Utilizarea sincronizată a hashtagurilor și recurența temelor sugerează campanii coordonate de influențare.
3. Dezinformarea exploatează tensiuni identitare și geografice, alimentând diviziuni între cetățeni. Narațiunile despre discriminarea diasporei din Rusia vs. favorizarea celei din Occident construiesc o falsă opoziție între est și vest, alimentând percepții de nedreptate, marginalizare și abandon. Aceste mesaje contribuie la polarizarea spațiului public și afectează coeziunea socială.
4. Utilizarea conținutului generat cu inteligență artificială în propagarea de mesaje manipulative. Tot mai multe videoclipuri manipulative includ imagini și narațiuni create cu ajutorul inteligenței artificiale, fără transparență sau contextualizare, ceea ce sporește capacitatea de persuasiune și virilizare a dezinformării. Această tendință complică identificarea și contracararea eficientă a conținutului fals.
Monitorizarea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în analiză aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
