Pe 27 iunie, Ministerul Educației și Cercetării, prin vocea ministrului Anatolie Topală, anunța că mai multe universități din Republica Moldova ar urma să fie comasate, trecând printr-un proces de modernizare și reorganizare a învățământului superior. Potrivit ministrului, reforma ar fi necesară pentru a gestiona mai eficient resursele din învățământ, ținând cont de faptul că numărul studenților este în continuă descreștere, iar o concentrare a surselor financiare ar însemna inclusiv condiții mai bune pentru studenți și profesori.
Anunțul a provocat nemulțumirea majorității managerilor instituțiilor ce ar urma să fie comasate. A fost criticat mai ales termenul pus la dispoziție pentru reformă: transferul studenților, al personalului și patrimoniului universităților vizate ar trebui să fie finalizat până la începutul noului an de studii. La câteva zile după anunț au fost organizate inclusiv proteste în fața Guvernului. La fel, critici privind comunicarea deficientă a ministerului responsabil au fost formulate de primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, și reprezentanți ai Academiei Române. Ținând cont de interesul public și impactul pe care l-a avut anunțul ministerului de resort, subiectul a fost pe larg reflectat în mass-media din Republica Moldova.
Unele instituții de presă au ales să relateze telegrafic despre evoluțiile din jurul temei. Altele, dimpotrivă, s-au avântat în materiale la limita deontologiei acuzând indirect conducerea Ministerului Educației și Cercetării că ar urmări înstrăinarea mai multor clădiri și terenuri gestionate de universitățile vizate. Cert e că în spațiul public a lipsit o analiză pertinentă asupra temei: una în care să fie puși față-n față reprezentanți ai ministerului, instituțiilor de învățământ superior și, inclusiv, din partea comunității de experți.
Pentru a analiza abordarea subiectului la cele mai populare posturi TV din țară, am urmărit timp de două săptămâni, începând cu 27 iunie, ziua când a fost făcut anunțul, principalele buletine de știri ale zilei la cinci televiziuni. Potrivit celui mai recent studiu de audiență realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, posturile TV cele mai vizionate în Republica Moldova sunt Prime TV (22%), Moldova 1 (19%), Jurnal TV (18%), NTV Moldova (17%) și Primul în Moldova (15%). Pentru că ultimul canal a anunțat de la 31 mai că nu va mai realiza buletine de știri, am selectat următorul post din top – Pro TV.
Prime TV. Primele știri, 21.00
Prime TV a difuzat primul material dedicat reorganizării universitare chiar în ziua când a fost făcut anunțul – 27 iunie. A fost singura instituție media din cele monitorizate care în acea zi, pe lângă declarații ale ministrului Anatolie Topală, au reușit să dea pe post inserturi cu manageri ai instituțiilor superioare ce ar fi urmat să fie comasate, prezentând astfel opiniile ambelor părți vizate. La 29 iunie a fost difuzat un amplu reportaj dedicat reorganizării, în care sunt prezentate opinii ale profesorilor și rectorilor de universități, care solicită ministerului să nu admită continuarea reformei. Materialul prezintă și opinii ale foștilor miniștri din Educație, deputați din opoziție și este echilibrat cu declarația vicepreședintelui Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Virgiliu Pâslariuc, care a explicat raționamentele ce stau la baza reformei. În materialele din zilele următoare, reporterii au solicitat atât opinii ale managerilor instituțiilor de învățământ ce ar fi urmat să fie comasate, dar și ale rectorilor de la UTM sau USM – universități ce ar fi trebuit să le „absoarbă” pe celelalte. În materialul din 7 iulie, de la protestul din fața Guvernului, acuzațiile aduse de participanții la miting au fost echilibrate cu citate din comunicatul Ministerului Educației și Cercetării despre detaliile discuției dintre ministrul Anatolie Topală și reprezentanți ai protestatarilor. Per general, în perioada monitorizată, Prime TV a prezentat subiectul echilibrat, căutând surse alternative atunci când reprezentanți ai ministerului nu erau de găsit.
Moldova 1. Mesager
Între 27 iunie și 8 iulie, postul public de televiziune a relatat în trei buletine de știri despre reorganizarea sistemului de învățământ superior. „Mai multe universități din Republica Moldova vor fi reorganizate. Ministerul Educației și Cercetării anunță începerea celui mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova în ultimii ani”, a relatat moderatoarea buletinului de știri de la Moldova 1, Mesager, în 28 iunie. A urmat o știre prezentată scurt despre cele mai importante comasări. A doua zi a fost difuzat un reportaj de la mitingul din fața Universității Agrare de Stat din Moldova. „Zeci de studenți și reprezentanți ai mediului academic de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova au protestat împotriva deciziei Ministerului Educației privind reforma învățământului. Instituția urmează să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Lectorii spun că trebuie să se investească în sistem pentru atragerea tinerilor în domeniu și pentru a dezvolta sectorul agrar din țară”, s-a menționat în reportaj. A lipsit reacția Ministerului Educației și Cercetării, cu precizarea că reporterii Moldova 1 au contactat responsabilii din cadrul instituției, care au comunicat că „vor reveni cu o reacție ulterior”. Asemenea abordări vin în contradicție cu articolul 2.9 din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, care stipulează că „jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”. La 1 iulie a fost prezentat un reportaj de la Adunarea generală a membrilor Academiei de Științe a Moldovei, care au respins „categoric și vehement” proiectul hotărârii guvernului cu privire la reforma în domeniul învățământului superior și al cercetării. De această dată, este citat ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, cu declarația că „intervenția este una necesară” pentru a îmbunătăți condițiile de cercetare. De asemenea, urmează și un amplu material în care este citat pe larg ministrul Anatolie Topală, care a explicat motivele ce stau la baza deciziei, cu precizarea că aceasta nu este finală și urmează să fie supusă dezbaterilor. În următoarea săptămână de monitorizare, subiectul nu a mai fost reflectat în principalul buletin de știri al zilei de la Moldova 1.
Jurnal TV. Buletinul orei 19.00
Postul Jurnal TV de asemenea a anunțat despre reforma Ministerului Educației și Cercetării chiar în ziua când ministrul Anatolie Topală a ieșit în conferință de presă – 27 iunie. Știrea a fost însă incompletă, pentru că a lipsit o reacție a managerilor instituțiilor universitare implicate. Instituția media a revenit la subiect pe 1 iulie, când ministrul Anatolie Topală a ieșit într-o conferință la care a oferit detalii despre reformă. „Rezistență cu năbădăi în educație. Mediul academic se opune reformării învățământului superior prin comasarea unor universități și lichidarea institutelor de cercetare”, anunță moderatoarea, recurgând la un amestec dintre fapte și opinii. Titlul este unul sugestiv, care din start plasează subiectul într-un context nefavorabil pentru una dintre părțile implicate – Ministerul Educației, fiind în contradicție astfel cu prevederea din Codul deontologic, potrivit căreia „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. În pofida titlului sugestiv, știrea a fost prezentată echilibrat, fiind citat atât ministrul Topală, cu asigurări că după implementarea reformei universitățile vor avea doar de câștigat, dar și rectorii mai multor universități și membri ai Academiei de Științe a Moldovei care se împotrivesc reformei și cer autorităților să-și revadă proiectul.
De asemenea, reporterii Jurnal TV au relatat pe larg de la ședința reprezentanților fermierilor, care pe 6 iulie au anunțat că vor picheta sediul Guvernului în semn de protest față de intenția Ministerului Educației. „Fermierii, nemulțumiți de reforme” – este titlul materialului. În știre este citat președintele Asociației Forței Fermierilor, Ion Plămădeală, care îndeamnă foștii absolvenți să o apere „cu pieptul deschis”, iar Alexandru Slusari, fost vicepreședinte al Parlamentului, în prezent director executiv al Asociației Forței Fermierilor, a făcut apel la „toți fermierii, în măsura posibilităților, să se alăture protestului”. Ținând cont de reproșurile ce au fost formulate pe parcursul reportajului, a lipsit reacția ministerului de resort. Reporterii s-au limitat în a cita din anunțul Ministerului Educației și Cercetării privind inițierea reformei, insuficient pentru a echilibra acuzațiile prezentate în material.
A doua zi a urmat un amplu reportaj de la protestul din 7 iulie, din Piața Marii Adunări Naționale, unde participanții au declarat că se opun reformei prin comasarea instituțiilor de învățământ superior. Manifestanții au menționat că decizia ar fi fost luată fără consultări cu reprezentanții mediului educațional. Ca și în reportajul precedent, a lipsit reacția Ministerului Educației și Cercetării, care să răspundă la întrebarea dacă într-adevăr au fost sau nu inițiate consultări și, dacă nu, de ce. Știrea a fost incompletă și fără drept la replică, mai ales că unii protestatari au acuzat autoritățile că și-ar fi propus să distrugă sistemul de învățământ superior, acuzație care necesita o reacție. În acea zi, Ministerul Educației și Cercetării a publicat un comunicat de presă despre discuțiile ministrului Anatolie Topală cu reprezentanți ai protestatarilor din fața Casei Guvernului. E adevărat, comunicatul a fost publicat la 18:54, prea târziu ca reporterul responsabil de subiect să reușească să-l însereze în material, ținând cont de faptul că buletinul de știri la Jurnal TV începe la 19.00. Mai târziu însă nu a fost completat nici măcar textul știrii pe site. La 27 iulie, ziua publicării acestei analize, pe site-ul Jurnal TV lipsea reacția Ministerului Educației și Cercetării în material.
NTV Moldova. Știrile orei 19.00
În perioada 27 iunie – 8 iulie, NTV Moldova a reflectat subiectul privind intenția Ministerului Educației și Cercetării de a reorganiza sistemul de învățământ superior în șapte buletine de știri. Dintre posturile TV monitorizate, este instituția care a scris cel mai mult la subiect. Pe 29 iunie, la două zile după anunțul privind reorganizarea, a fost realizat un prim reportaj dedicat temei. Unul critic, în care reporterii vorbesc despre „consecințe devastatoare” pentru sistemul de învățământ, despre „lichidare”, admițând astfel amestecul faptelor cu opiniile. În știre este citat ministrul Topală cu anunțul despre reformă și urmează mai multe inserturi ale fostului ministru al Educației, Corneliu Popovici, care numește intenția „o crimă împotriva sistemului educațional”, declară că „soarta cadrelor didactice este incertă” și că reorganizarea „poate duce la disponibilizări”. La prima vedere se pare că a fost respectat echilibrul surselor. De fapt, lipsesc răspunsuri la acuzațiile lansate de Corneliu Popovici. Astfel, este încălcată prevederea din Codul serviciilor media audiovizuale potrivit căreia „în cadrul programelor audiovizuale de ştiri, pentru care exactitatea şi corectitudinea sunt esenţiale, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă şi imparţială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitor opinii”.
A doua zi, la 30 iunie, buletinul de știri a început cu un interviu cu președintele UniAgro Protect, Valeriu Mironescu. Potrivit lui, noua reformă anunțată de Ministerul Educației și Cercetării are la bază intenția „acaparării terenurilor universității aflate în proprietatea instituției de învățământ superior”. Mai mult, el se arată convins că lichidarea Universității Agrare de Stat va scoate în stradă fermierii din toată țara, care vor bloca drumurile naționale cu tehnică agricolă în semn de protest. De asemenea, citatul pe care reporterii au ales să îl dea în emisie este unul la limită: „Multe prostii se fac în lume și în țara noastră în special. Da chiar așa prostie să îți vină în gând e greu de imaginat”. Nu este clară justificarea acestui citat și valoarea lui pentru știre. În material este prezentat ministrul Anatolie Topală cu un insert din cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova, în care explică pe scurt reforma, însă acest citat este mai mult unul de bifă și nu răspunde acuzațiilor aduse, mai ales că reprezentanții instituției au fost numiți de interlocutori „coțcari care vor să acapareze ceva de la Republica Moldova” și li s-a cerut să „nu pună labele pe Universitatea Agrară”.
Materiale în aceeași cheie au fost realizate și vineri, 1 iulie. Buletinul de știri a început cu o știre dedicată nemulțumirii deputaților din opoziție. Vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea este citat cu declarația că „reforma este una lipsită de transparență”. Urmează un reportaj în care moderatoarea anunță că „clădirile, loturile de pământ sau alte proprietăți care aparțin universităților supuse reorganizării vor putea fi scoase la vânzare”, fiind citat anunțul ministrului Educației, făcut într-o conferință de presă, cu precizarea că „Anatolie Topală promite că banii obținuți din vinderea proprietăților vor fi direcționați spre domeniul educației și cercetării”. Ideea este continuată într-o știre din 4 iulie, în care este citat expertul economic Veaceslav Ioniță cu declarația că există riscul să asistăm la „cel mai mare proiect imobiliar din istoria Republicii Moldova”. Știrea abundă în citate despre faptul că „riscăm să intrăm într-un proces lung de corupție”, ca „toată această reformă în final să aibă un singur nume – dispariția proprietăților patrimoniului universităților”. Ca și anterior, ministrul Anatolie Topală apare în material cu un insert – o declarație din cadrul conferinței ținute în 1 iulie, însă aceasta nu reprezintă o replică la temerile formulate de expertul Veaceslav Ioniță.
Au urmat materiale dedicate subiectului în buletinele de știri din 5, 6 și 7 iulie – despre reacția asociațiilor agricole, protestul din Piața Marii Adunări Naționale și declarația publică a Academiei Române care dezaprobă intenția Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău.
Pro TV Chișinău. Jurnalul orei 20.00
Pro TV Chișinău a oglindit pe larg evenimentele dedicate intenției de a reorganiza sistemul de învățământ superior din Republica Moldova. Pe 28 iunie, postul a difuzat o știre în care anunță că „un plan de reorganizare al învățământului superior din Moldova ar urma să reducă numărul universităților de stat din țară de la 28 la cinci”. În știre se precizează că reporterii „au încercat să afle dacă sediile instituțiilor vor fi schimbate și ce presupune această reorganizare, însă nici ministrul, nici purtătorul de cuvânt al ministerului Educației nu au răspuns la telefon”. Editorial nu este clar de ce instituția a făcut această precizare în condițiile în care cu o zi înainte ministrul Anatolie Topală a organizat o conferință în care a oferit detalii despre inițiativa anunțată.
La 29 iunie a fost dat pe post un reportaj de la protestul din fața Universității Agrare de Stat din Moldova. Este citată Veronica Prisăcaru din partea Universității Agrare cu afirmația că „practic, urmează să fie sistată activitatea instituției”. Lipsește însă reacția reprezentanților Ministerului Educației, cu precizarea că aceștia, fiind contactați de reporteri, vor reveni ulterior cu un răspuns la aceste declarații.
Totuși, este de remarcat insistența reporterilor Pro TV Chișinău, care au reușit să stea de vorbă cu secretara de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Galina Rusu, de la care au căutat să afle cum la modul practic vor fi operate schimbările în cadrul sistemului de învățământ superior și, mai ales, cum vor fi afectați studenții și angajații din sistem. De asemenea, în buletinul din 1 iulie este acoperit pe larg subiectul cu un material despre numărul în descreștere a studenților, cu citate din partea ministerului Educației, dar și cu reprezentanți ai opoziției parlamentare care au reproșat guvernării că ar comunica ineficient despre intenția de reformă.
Concluzii:
În perioada monitorizată, 27 iunie – 8 iulie, subiectul privind eventuala reorganizare a sistemului de învățământ superior din Republica Moldova a fost mediatizat pe larg de cele cinci posturi TV vizate, însă pe alocuri trunchiat. Jurnaliștii unor instituții media au încălcat Codul deontologic și cel al Serviciilor media audiovizuale, lipsind astfel societatea de dreptul de a fi informată corect la un subiect de interes public.
- NTV Moldova a evitat să ofere opinii echilibrate într-o bună parte din materialele realizate. Jurnaliștii au recurs la amestecul dintre fapte și opinii, precum și la lipsa dreptului la replică inclusiv în cazul unor acuzații aduse Ministerului Educației și Cercetării. Lipsa dreptului la replică în buletinele de știri încalcă art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale, „Asigurarea informării corecte”, care prevede, între altele, că, „în cadrul programelor audiovizuale de ştiri, pentru care exactitatea şi corectitudinea sunt esenţiale, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă şi imparţială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitor opinii”.
- Postul public de televiziune, Moldova 1, la fel ca Jurnal TV și Pro TV, per general, au reflectat echilibrat subiectul reorganizării sistemului de învățământ superior. Doar că unele materiale au fost redactate dintr-o singură sursă, fiind încălcată astfel prevederea din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, care stipulează că „jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”. Precizarea că „reprezentanți ai ministerului au fost contactați, dar nu au răspuns la telefon”, nu înseamnă că a doua sursă este prezentă în știre.
- În perioada monitorizată, Prime TV a prezentat subiectul echilibrat, căutând surse alternative atunci când reprezentanți ai ministerului nu erau de găsit: secretari de stat, reprezentanți ai comisiei parlamentare responsabilă de domeniul educației etc.
În general, în perioada monitorizării buletinelor de știri la cele cinci posturi TV a lipsit o analiză pertinentă a subiectului privind reorganizarea sistemului de învățământ superior. Tema este una crucială, pentru că educația reprezintă un pilon important într-o societate ai cărei cetățeni aspiră la un trai mai bun – fără un sistem de învățământ superior care să livreze specialiști calificați este puțin probabil ca economia să funcționeze la turații maxime. Instituțiile de presă care au ales să abordeze subiectul superficial sau, mai grav, să-l politizeze, pur și simplu și-au lipsit audiența de șansa să afle care sunt în prezent lacunele sistemului educațional din Republica Moldova și, mai ales, cum pot fi depășite acestea.
Diana Railean
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Combaterea propagandei și a manipulării prin instrumente de educație media”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în perioada noiembrie 2021 –noiembrie 2022, cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.
