Manipulare prin asociere într-un articol ce leagă activitatea Poliției de rata criminalității în Republica Moldova 

Foto: Trm.md

Un material publicat recent pe site-ul Tv6.live leagă nejustificat nivelul criminalității din Republica Moldova cu activitatea Poliției. Pe lângă manipularea prin asociere, textul conține generalizări, speculații, amestecă fapte și opinii și creionează o realitate alarmistă. 

În textul publicat, TV6 titrează că „În timp ce poliția luptă cu opoziția, Moldova este lider în Europa la numărul de omoruri”și recurge la manipulare prin asociere negativă: „În timp ce poliția din întreaga țară reține protestatari și hărțuiește chiar și cetățenii care trec întâmplător pe lângă proteste, aplicând amenzi pentru așa-numita corupție electorală – multe dintre ele fiind ulterior anulate de instanțe – Republica Moldova este lider în Europa la numărul de omoruri”. Autorii combină două afirmații care nu sunt corelate factual – acțiunile Poliției în raport cu protestatari și nivelul ridicat al omorurilor în Republica Moldova. Prin alăturarea acestor elemente, se sugerează o cauzalitate directă între activitatea poliției și rata omorurilor, fără ca această legătură să fie demonstrată. 

Textul recurge frecvent la generalizări: „mulți experți afirmă” sau „opoziția susține că”, fără a preciza cine sunt acești experți sau pe ce date concrete își bazează afirmațiile. Doar un singur nume este citat explicit, sociologul Ian Lisnevski, restul surselor rămânând neidentificate. Tototdată speculații sunt prezentate ca realități. Autorii afirmă că „autoritățile ascund statisticile reale ale infracțiunilor, situația fiind mult mai gravă decât arată datele oficiale”. 

De asemenea, în material apar enunțuri precum „poliția moldovenească se ocupă de executarea comenzilor politice ale puterii”, care sunt formulate ca certitudini, deși reprezintă doar opinii. În lipsa delimitării clare între fapt și opinie, cititorul este indus în eroare. În același timp, prin formulări de tipul „nici o săptămână nu trece fără vreo crimă gravă” sau „criminalitatea va fi mult mai teribilă decât în anii ’90”, textul cultivă panică și nesiguranță.

Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști amintește: „Jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Nu există nicio scuză pentru inexactităţi. Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informaţiile şi faptele relevante”. 

Potrivit Ghidului, „în prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie, evitându-se orice confuzie. Ştirile sunt fapte şi date. Opiniile exprimă gânduri, idei, convingeri, judecăţi de valoare ale ziariştilor, mijloacelor de informare în masă. Opiniile exprimate sub formă de comentarii ale unor evenimente sau acţiuni cu referinţă la persoane sau instituţii nu trebuie să nege sau să ascundă în mod intenţionat fapte sau date reale. Vom  însera  opiniile  într-un  articol  informativ  doar  din  partea  unei  surse intervievate sau citate, dar niciodată din partea reporterului”.