Un text publicat pe clona site-ului Kp.md, cu titlul „Muzeul fricii Maia Sandu: Ce va pierde Moldova prin aderarea la UE și de ce o țară izolată are nevoie de Marșul Suveranității” (în orig. «Музей страха имени Майи Санду: Что потеряет Молдова при вступлении в ЕС, и зачем изолированной стране Марш суверенитета»), folosește drept pretext Marșul Suveranității, care se va desfășura la Chișinău pe 23 iunie, pentru a plasa în lumină negativă procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. „Ca multe alte articole, materialul este unul manipulativ”, comentează la subiect experta Angela Grămadă.
Textul publicat pe 12 iunie reprezintă o preluare fidelă a unei postări publicate pe rețelele sociale de politicianul Vlad Filat pornind de la invitația lansată cetățenilor de președinta Maia Sandu să participe la Marșul Suveranității, care va avea loc pe 23 iunie. Deși postarea reprezintă o opinie, Kp.md a publicat o pretinsă știre la rubrica Politic.
Mesajul transmis exprimă o viziune critică și sceptică asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova și asupra acțiunilor și declarațiilor președintei Maia Sandu. Autorul susține că aderarea la Uniunea Europeană ar însemna pierderea suveranității Republicii Moldova, prin transferul unor competențe esențiale către Bruxelles, ceea ce ar duce la limitarea libertăților cetățenești. Președinta Maia Sandu este prezentată ca promovând o retorică a fricii și amenințării rusești, pentru a justifica orientarea proeuropeană a țării. De la afirmații precum „aderarea la UE înseamnă limitarea imediată a libertăților”, până la analogii cu povești din copilărie despre bântuieli și pericole imaginare, este redată o atmosferă de nesiguranță, menită să provoace anxietate în rândul cititorilor.
De asemenea, se ironizează constant declarațiile președintei Maia Sandu, numind propunerea de organizare a Marșului Suveranității drept „un oximoron ciudat”, iar noțiunile de „libertate”, „suveranitate” și „integrare europeană” sunt prezentate ca fiind „trei termeni care se exclud reciproc”.
Se recurge și la transfer de imagine negativă și analogii istorice denaturate. Se face o paralelă directă între Uniunea Europeană și crimele coloniale comise de Belgia în Congo la sfârșitul secolului XIX. „Pentru controlul asupra lucrătorilor de pe plantații a fost creată jandarmeria «Forțele Publice». […] Pentru neîndeplinirea planului de muncă li se tăiau mâinile.” Această asociere forțată între Uniunea Europeană și trecutul colonial al unor state membre este o tehnică clasică de asociere negativă, în care o entitate prezentă este delegitimată prin atribuirea unor fapte istorice comise într-un alt context, fără relevanță directă pentru cazul Moldovei.
„MANIPULARE A REALITĂȚII GEOPOLITICE REGIONALE”
Angela Grămadă, președinta Asociației Experts for Security and Global Affairs (ESGA), consideră că „elementele de comparație sunt nepotrivite și nu explică publicului de ce autoritățile guvernamentale sunt somate să acționeze în sensul de a întări capabilitățile Republicii Moldova de a se apăra și de a promova interacțiuni cu partenerii externi la nivel bi- și multi-lateral”.
Experta atrage atenția asupra exemplificărilor forțate și nepotrivite, precum comparația cu Congoul colonial sau insinuarea că întâlnirea președintei Maia Sandu cu liderul statului Muntenegru ar fi problematică.
„Da, în Muntenegru au existat elemente care ar fi putut să pună în pericol securitatea Republicii Moldova, dar acest lucru nu înseamnă că autoritățile ne sunt ostile și nu ar fi colaborat cu cele de la Chișinău ca să elimine aceste elemente. În plus, ambele sunt țări candidate la UE, deci este normal să cooperăm și să nu ne blocăm în evenimente care au pus sub semnul întrebării această interacțiune. Este în fișa postului șefului statului să îndeplinească aceste atribuții. Apoi celălalt exemplu, cu Congo și Belgia. Intenționat este arătată relația de subordonare dintre cele două. Dar autorii materialului cel mai probabil nu știu ce înseamnă procesul de integrare europeană și negocierea acestui statut de țară membră. «Negocieri» este termenul principal, iar «dezvoltare» este conceptul care îți asigură accesul la aceste negocieri. Facem integrarea europeană posibilă pentru noi, nu pentru Uniunea Europeană. Negociem pentru toate domeniile și acceptăm să jucăm după anumite reguli. Nimeni nu ne impune acest proces, noi l-am cerut pentru că vrem un anumit nivel de trai”, a explicat Angela Grămadă pentru Mediacritica.
Potrivit președintei ESGA, materialul manipulează. „Manipularea nu se referă doar la interpretarea defectuoasă a discursului șefei statului și minimizarea impactului agresiunii ruse în regiune. Manipularea se referă și la exemplele asociate cu integrarea europeană, care e comparată cu o relație de subordonare totală, precum în colonii. Coloniile nu negociau planuri de cooperare, acorduri de asociere, nu aveau acces la fonduri pentru dezvoltare, precum are în acest moment Republica Moldova. Coloniile nu își negociau un loc la masa statelor dezvoltate”, a conchis experta.
