Decesul unei femei de afaceri la un salon de frumusețe din Chișinău a fost pe larg relatat în presa din Republica Moldova și discutat pe rețelele sociale. Unele instituții media au ales să recurgă la titluri șocante, speculații și insinuări, abateri ce contravin normelor deontologice.
Mai multe surse – între care bunăoară Unica.md, Unimedia.info, Pulsmedia.md sau TV8.md – au ales să abordeze subiectul prin titluri și sintagme menite să atragă atenția cititorilor, cum ar fi „caz șocant” sau „detalii șocante”, „moarte învăluită în mister” și „moarte misterioasă”. Un astfel de limbaj contravine prevederilor Codului deontologic, care stipulează că presa trebuie să trateze corect și echilibrat informațiile, fără a induce panică sau a exploata emoțiile cititorilor.
Alte site-uri au publicat speculațiile ce au început să circule în mediul online la scurt timp după ce s-a aflat despre caz. În unele știri ale portalurilor Omniapres.md, Stiri.md, Unimedia.info, Regional.md sau Paranteze.md se prezintă „noi detalii despre clinica unde a murit o femeie de afaceri”, informații despre presupusele proceduri, echipamente și motivele ce ar fi cauzat decesul, prezența unui anesteziolog la fața locului, cine este proprietara salonului și că ea ar fi fugit imediat din țară. Articolele nu fac însă referiri la surse concrete și verificabile. În schimb, redacțiile au utilizat formulări precum „presa spune că…”, „surse apropiate anchetei”, „se speculează că…”, „conform unor surse”. Unele titluri anunță chiar verdictul: „S-a aflat de la ce a murit proprietara Monalisa Boutique”. Din știri lipsesc însă trimiterile la surse oficiale. Astfel de afirmații, fiind neverificate și neînsoțite de surse și probe, încalcă normele deontologice ce impun jurnaliștilor verificarea riguroasă a informațiilor și evitarea speculațiilor.
Site-ul Ziua.md a scris și despre presupusul anesteziolog de la salon. Deși a pornit de la informații oficiale ale ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, textul este completat cu date despre identitatea persoanei, dar care sunt preluate de la un blogger. Nici în acest caz informația nu a fost verificată de jurnaliști, nu este respectată prezumția nevinovăției și nu este garantat dreptul la replică persoanei acuzate.
Materiale ce au drept sursă „bloggerii” au fost publicate și pe site-ul Cancan.md: „Bloggerii cunoșteau de mai mult timp că dr. Serebrova ar fi activat cu aparat contrafăcut” sau „Internauții o judecă pe femeia care a decedat în salon pentru alegerile estetice: Va arăta frumos în sicriu”.
Codul deontologic prevede: „Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice. În cazul în care verificarea informației și a surselor este imposibilă, respectiva informație poate fi făcută publică numai dacă nepublicarea ei poate aduce prejudicii societății. În asemenea situație trebuie indicat faptul că informația nu este verificată. Jurnalistul ignoră informația dacă, în urma verificării faptelor, aceasta se dovedește a fi falsă, manipulatoare sau irelevantă pentru tema abordată”. Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști amintește că „jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Nu există nicio scuză pentru inexactităţi. Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informaţiile şi faptele relevante”.
„Este încă un exemplu când anumiți jurnaliști utilizează postările și comentariile de pe rețelele sociale drept surse de știri, fără a verifica afirmațiile ce provin de la persoane care nu au nicio legătură directă cu subiectul, mai ales când este vorba despre un caz sensibil sau complicat precum decesul unui om. Era suficientă o știre neutră despre faptul că o persoană a decedat într-un salon de înfrumusețare din Chișinău, cu trimitere la precizările Poliției și ale Ministerului Sănătății sau alte autorități. Și, la fel de important, să nu uităm că doar instanțele de judecată dau verdicte”, precizează Victoria Dodon, redactora Centrului pentru Jurnalism Independent.
LIPSA MODERĂRII COMENTARIILOR PE REȚELE
Un alt aspect problematic este lipsa unei moderări adecvate a comentariilor lăsate de cititori pe paginile web și rețelele sociale ale instituțiilor media. Codul deontologic prevede că „instituțiile mass-media, în administrarea paginilor web, precum și a celor de pe rețelele de socializare, nu-și permit și nu acceptă nici din partea publicului, în reacții (comentarii), derogări de la normele legale și cele deontologice”.
Cu toate acestea, multe platforme au permis răspândirea unor opinii nefondate, calomnii și teorii conspiraționiste. Ar fi inclusiv cazul Omniapres.md care a scris pe pagina de Facebook: „Glumă proastă sau ironia sorții? Proprietara salonului de înfrumusețare unde ar fi murit o pacientă a filmat un spot ironic, în stilul unui film polițienesc, în octombrie 2024”.
