Pe data de 19 septembrie, mai multe canale anonime de Telegram au „avertizat” că România s-ar pregăti să intervină militar în regiunea transnistreană în cazul unei escaladări a situației în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Făcând trimitere la un articol al publicației poloneze Myśl Polska, postările insinuează că operațiunea se va desfășura la solicitarea Maiei Sandu, care ar fi conștientă că Partidul Acțiune și Solidaritate va pierde scrutinul. Mesajele alarmiste, distribuite coordonat și fiind însoțite de fotografii drept „dovezi”, au adunat 190.000 de vizualizări într-o singură zi și au fost redistribuite de 2.725 de ori.
În cele 32 de postări identificate, distribuite de opt canale anonime de Telegram, se propagă narațiunea despre pregătirea unei operațiuni speciale în Transnistria din către statul român: „București pregătește unități militare în cazul unor tulburări în Transnistria”; „Artileria română va stinge criza politică din Moldova?”. Pretinsa acțiune ar avea loc la solicitarea Maiei Sandu. „Autoritățile române înțeleg că PAS poate pierde alegerile din Moldova și va încerca să influențeze rezultatul votului în favoarea sa, ceea ce va întâmpina cu siguranță rezistența cetățenilor, în special dincolo de Nistru. Autorii presupun că Maia Sandu a solicitat probabil deja ajutorul armatei române, în cazul în care situația va scăpa de sub control”, potrivit uneia dintre postări.
Toate postările fac trimitere la un articol din publicația Myśl Polska, care „citează surse proprii” și conțin fotografii ce ar fi fost făcute la Focșani și Brăila, „unde staționează unitățile militare ale acestor brigăzi [brigăzile tactice și de geniu ale României]”. Jurnaliștii ar fi „descoperit acolo agitația dinaintea plecării: camioane, blindate și obuziere se îndreaptă în coloane către granița sud-vestică, pentru a traversa Prutul în cazul în care Maia Sandu va da semnalul”.
Un astfel de text într-adevăr a fost publicat pe Myśl Polska pe 18 septembrie. Dincolo de „povestea și isteria dronelor” din Polonia, „un război foarte real ar putea izbucni în altă parte a Europei”, anunță redacția, doar că face trimitere pe post de sursă la un material tot în română, de pe site-ul Dimineata.info, pe care l-a tradus fidel.
Textul original, în schimb, citează „surse informate” și titrează alarmist: „Trupele române vor participa la o operațiune specială în Moldova”. „Se știe că forțele și resursele Brigăzii a 8-a de rachete operaționale tactice, cu sediul în Focșani, și a Brigăzii a 10-a de inginerie „Dunărea de Jos”, staționate în Braille [Brăila, scris greșit, n.a.], au fost mobilizate. Bazele militare în care se află aceste formațiuni se află în imediata vecinătate a Moldovei. Trupele române pot fi dislocate în Moldova în orice moment pentru a rezolva problema transnistreană prin forță. Un scenariu similar a fost elaborat în mod repetat în timpul exercițiilor comune cu NATO atât la frontiera Moldovei, cât și pe teritoriul său. Potrivit unor surse, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, intenționează să recurgă la forță pentru a recâștiga controlul asupra regiunii separatiste în care staționează contingentul rus, în cazul în care situația se înrăutățește”, potrivit articolului.
Textul interpretează într-un mod conspirativ relațiile bilaterale moldo-române, induce panică prin abordarea alarmistă și asociază România și NATO cu scenarii de război iminent în Republica Moldova, narațiune exploatată în numeroase cazuri în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Iar trimiterea la publicații media străine este una dintre tacticile folosite de canalele anonime de Telegram pentru a conferi și mai multă legitimitate informațiilor expuse, fiind documentată de Mediacritica și anterior.
„Este un fals care se înscrie în narațiunile promovate de Kremlin, menite să răspândească frică și panică. De la începutul războiului din țara vecină, obiectivul principal al președintei Maia Sandu a fost și rămâne asigurarea păcii și a stabilității pe întreg teritoriul Republicii Moldova”, a comentat pentru Mediacritica Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al șefei statului.
