La mijlocul lunii iunie, comunitatea LGBTQI+ din Moldova a marcat Festivalul „Moldova Pride” 2024, timp de o săptămână, încheiat la Chișinău pe 16 iunie, cu Marșul Mândriei. Manifestația, prin care s-a dorit solidarizarea cu drepturile comunității, a fost cea mai mare de acest fel din istoria țării, potrivit organizatorilor. Evenimentul a fost precedat de mai multe contramanifestații. Cu o zi înainte, bunăoară, în Capitală a avut loc Marșul Familiei, organizat de Partidul Socialiștilor, la care au participat câteva zeci de persoane, în frunte cu ex-președintele Igor Dodon. Pe de altă parte, în paralel cu Marșul Pride, mai mulți preoți și un grup de activiști ortodocși, cu icoane și steaguri bisericești, au manifestat lângă monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, iar niște tineri au încercat să smulgă un steag Pride și drapelul ONU de la sediul misiunii. După încheierea marșului, un grup de activiști ai Blocului „Victorie”, îmbrăcați în costume de protecție biologică, au efectuat „o dezinfecție simbolică” (așa cum au declarat organizatorii) a străzii pe care s-a deplasat coloana.
Și mai devreme, pe 13 iunie, majoritatea parlamentară a refuzat să introducă pe ordinea de zi a ședinței Legislativului un proiect de lege al Blocului „Victorie”, care să interzică „propaganda LGBT în rândul minorilor”. Între timp, în mediul online a fost distribuit un videoclip, marcat cu sigla Ministerului Educației, în care se afirma că, începând cu anul viitor, în școli se vor preda „ore de incluziune”. Videoul, care ilustra între altele steaguri ale comunității LGBTQI+ și bărbați care se sărută, s-a dovedit a fi un fals.
Toate aceste evenimente au servit drept pretext pentru „inundarea” mediului online cu mesaje homofobe, pline de prejudecăți, discriminare și discurs de ură la adresa membrilor acestei comunități. În plus, fruntașii retoricii anti-LGBTQI+ insistă pe o pretinsă legătură între promovarea drepturilor comunității (pe care o califică drept propagandă) și evenimente cu conotație politică și distribuie narațiuni ce dezinformează și manipulează în raport cu Occidentul și Uniunea Europeană sau discreditează guvernarea. Ne-am convins după ce am aruncat o privire peste aproape 200 de postări distribuite timp de două săptămâni în principal pe Telegram și Facebook, precum și peste conținuturile unor site-uri.
Canalele de Telegram și grupurile de Facebook pe care au circulat astfel de narațiuni au zeci de mii de urmăritori, iar postările pe care le-am analizat au adunat peste 300.000 de vizualizări. Unele dintre aceste canale aparțin unor surse precum Gagauzinfo.md, Gagauznews.md, Primul în Moldova (Первый в Молдове), Cenzura.md, Sputnik Moldova, Kp.md, TV6 sau surse din regiunea transnistreană. O bună parte dintre postările distribuite citează declarațiile unor politicieni, deputați, lideri de partide de opoziție; altele sunt scrise direct de cei care dețin canalul sau administrează grupul; multe dintre ele reprezintă același mesaj distribuit pe mai multe canale concomitent.
CÂTEVA DINTRE CELE MAI RĂSPÂNDITE NARAȚIUNI
- Distrugerea familiei tradiționale
Un laitmotiv al celor care se declară împotriva susținerii și promovării drepturilor persoanelor non-heterosexuale, pe care se insistă deja de mulți ani în Republica Moldova, este faptul că astfel s-ar distruge conceptul de „familie tradițională”, de multe ori cu trimitere la valorile creștine („într-o țară fondată pe secole de moralitate creștină”). Și de această dată, în numeroase cazuri s-a „reamintit” că „o familie normală este una compusă din bărbat și femeie”, iar prin „relațiile netradiționale, impuse atât de agresiv” s-ar propune ca „mama și tata să fie înlocuiți cu părintele 1 și părintele 2”. „Cu astfel de parade se încearcă impunerea ideii că familia tradițională nu este la modă, ține de trecut și că totul trebuie să fie într-un alt fel — extravagant și divers. Aceasta este propagandă al cărei scop unic este să ne priveze de tradițiile noastre”, potrivit unui dintre autori.
- Distrugerea valorilor istorice
O altă narațiune comună, formulată pe un ton alarmist, ține de faptul că „răspândirea propagandei LGBT pe teritoriul țării înseamnă distorsionarea istoriei mondiale și naționale, distrugerea memoriei istorice a moldovenilor. (…) Iar acest lucru afectează negativ identitatea națională și patriotismul! Așa ne pierdem generația tânără și putem pierde țara!”. Fără a aduce argumente viabile atunci când recurg la acest apel la istorie, autorii mesajelor încearcă să convingă prin formule precum: „nu vrem să ne trădăm strămoșii, ca să le fie rușine de noi”, „Ștefan cel Mare a ctitorit biserici, dar nu toate astea care se întâmplă acum” sau „scuzați, dar în URSS asemenea tâmpenii nu existau”.
- Politica guvernului de impunere a valorilor europene netradiționale
„Propaganda impunerii forțate de către putere ia amploare”, s-a trâmbițat în alte cazuri, „oarecum rapid și pe neobservate”. Cei care plasează subiectul în context european fac o paralelă între Uniunea Euroasiatică (unde s-ar dori familii cu mulți copii, puternice și fericite, deci ar fi un model bun de urmat) și Uniunea Europeană (unde „copiii sunt învățați că homosexualii sunt o chestie normală; copiilor li se impune ceea ce se întâmplă în paturile adulților”, sugerându-se într-un mod tendențios că valorile europene ar fi un antiexemplu pentru cetățenii moldoveni). Între alte teze se vehiculează despre faptul că comunitatea LGBTQI+ își susține activitățile din granturi europene și că jurnaliștii prezenți la Marșul Mândriei, ca să relateze despre eveniment, sunt „din așa-numita presă independentă, lucrează pe banii țărilor din Occident, sunt de asemenea implicați în propaganda mișcării LGBT” – afirmații tendențioase și care manipulează opinia publică.
- Promovarea activă a agendei valorilor netradiționale în școlile moldovenești
Unul dintre accentele narațiunilor promovate vizează minorii („nici copiii, care au fost forțați, nu au ratat acest eveniment al secolului” – cu referire la marș) și instituțiile de învățământ („propaganda LGBT în școli este o cale directă către genocidul cetățenilor”). În context, s-au distribuit și multe mesaje cu o promisiune electorală a Partidului Socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon: „După venirea la putere, Partidul Socialiștilor din Moldova se va asigura că legea incriminează propaganda LGBT în rândul copiilor, în școli”.
- Absența membrilor PAS și a Maiei Sandu de la marș – un „truc” electoral
Cei care au răspândit dezinformare în această perioadă cu privire la acțiunile comunității LGBTQI+ nu au scăpat nici prilejul să invoce alegerile prezidențiale și referendumul, programate în Republica Moldova pentru data de 20 octombrie. Mai exact, s-a remarcat faptul că nici președinta Maia Sandu, nici exponenții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au fost prezenți la Marșul Mândriei „ca să spună mai multe publicului despre cine și cu ce se ocupă noaptea”. Ei au găsit rapid și o pretinsă explicație: „Anul preelectoral din Moldova a adus propriile sale ajustări la parada comunității LGBT. Autoritățile au decis să se îndepărteze de subiectul scandalos”; „Oficialii știu că își vor crea o imagine negativă în rândul alegătorilor care aderă la valorile tradiționale, ceea ce înseamnă că vor zbura cu fluierul la alegeri”; „Într-adevăr, anul electoral face minuni”.
Limbaj licențios și lipsa respectării demnității umane
O bună parte dintre mesajele analizate pentru acest articol depășesc limitele bunului-simț și ale respectului demnității umane (important de remarcat – mesaje scrise de de cei care administrează canalele sau grupurile cu zeci de mii de urmăritori, nu comentarii scrise de urmăritori). Așa-numita „dezinfecție simbolică”, organizată de Blocul „Victorie” după paradă, a servit drept unul dintre prilejuri: „Când va fi eradicat acest virus?”, „Antimarșul de sterilizare a LGBT – ați înțeles apropoul?”. Mai mult, s-a recurs la vocabular indecent la adresa gay-ilor și lesbienelor, apropouri despre pretinse probleme de sănătate mentală și alte catalogări homofobe extreme: „eveniment satanic”, „un marș al oamenilor îmbrăcați ciudat, care se mândresc cu faptul că se consideră altceva decât sunt în realitate”, „LGBT trebuie distrusă!” și altele pe care, din motive evidente, nu le vom reproduce aici, așa cum nici nu am făcut trimiteri cu link direct către mesajele citate în articol.
NARAȚIUNI REALUATE ȘI PE UNELE SITE-URI
Am remarcat aceeași dezinformare și manipulare, ură, prejudecăți și stereotipuri și pe unele site-uri care pretind că fac presă și informează. În acest caz s-a conturat în special paralela dintre Marșul Mândriei și Marșul Familiei. Clona site-ului Komsomolskaia Pravda a scris bunăoară despre „schimbarea artificială a valorilor sociale, distrugerea valorilor tradiționale și a fundamentelor societății moldovenești”. „Poporul nostru, după ce a fiert în Europa, este deja de câteva decenii calm față de tovarășii neconvenționali. Lăsați-i să facă ce vor, dar numai în culise, acasă, în spatele ferestrelor cu perdele. Dar nu public, nu în fața tuturor, mai ales a copiilor”, a scris autorul acestei publicații într-un așa-numit reportaj de la manifestația din 16 iunie.
Site-ul Actualitati.md a publicat câteva texte care transmit în exclusivitate poziția Partidului Socialiștilor cu privire la evenimentele pe care le-am avut în vizor. Patru din șase articole îl citează pe Igor Dodon cu un șir de declarații ce promovează narațiuni similare despre „distrugerea familiei și a statului” sau în care, cu referire la Marșul Familiei, portalul a remarcat că participanții „au vrut să arate că trăiesc într-o țară ortodoxă și că respectă tradițiile”.
Portalul 1984.md, pe de altă parte, a relatat și că „marșul minorităților sexuale netradiționale a cauzat o mulțime de neplăceri unui întreg oraș”, din cauza blocării mai multor străzi și redirecționării transportului public; și că „deputații moldoveni cărora le place să pășească alături de reprezentanții LGBT sunt rușinați de această dată. Chiar și presa proguvernamentală este surprinsă, dar se apropie alegerile și imaginea șefei statului nu trebuie stricată”. În schimb, în viziunea autorilor, „bucură reacția societății”, odată ce o contramanifestație în susținerea familiei tradiționale a avut loc cu o zi mai devreme.
Mai multe portaluri l-au citat pe Ilan Șor și reprezentanți ai Blocului „Victorie”, critici la adresa comunității LGBTQI+, care la fel au invocat o pretinsă propagandă și dezbinare a societății, au făcut apel la „valorile noastre moldovenești și familia tradițională”, au opinat că prin astfel de acțiuni „guvernarea încearcă să distragă atenția societății de la problemele reale ale țării”. Iar Ziua.md a remarcat că evenimentele dedicate promovării drepturilor LGBTQI+ a avut loc în Săptămâna Înălțării Domnului.
O PROBLEMĂ CARE NU DISPARE
Discriminarea, violența și discursul de incitare la ură bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen rămân o mare problemă în spațiul nostru informațional online, fiind amplificată de propagarea rapidă a mesajelor pe rețelele sociale și dificultatea de a gestiona, identifica și contracara astfel de conținuturi. Această observație, ce vizează în cazul nostru narațiuni răspândite pe parcursul a două săptămâni din luna iunie, intervine într-un context în care în aceeași lună, pe data de 18 iunie, la nivel mondial este marcată Ziua internațională pentru combaterea discursului instigator la ură, iar cu o lună mai devreme, pe 17 mai – Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei.
„Discursul de instigare la ură” se referă la incitarea şi încurajarea urii, discriminării sau ostilităţii faţă de o persoană, pe baza unor prejudecăți împotriva persoanei respective din cauza unei anumite caracteristici, de exemplu orientarea sexuală sau identitatea de gen a acesteia. În Republica Moldova, infracțiunile motivate de prejudecată sunt incriminate legal, iar incitarea la astfel de acțiuni, instigarea la discriminare sau propaganda genocidului se pedepsesc. Pe de altă parte, platforme precum Telegram sunt cunoscute drept principalele surse de răspândire a intoleranței, iar o parte dintre utilizatori ignoră înțelegerea faptului că și Internetul are anumite limite, că discursul de ură nu reprezintă libertate de exprimare, că astfel de narațiuni pot fi identificate și sancționate.
În plus, merită reamintit faptul că și presa este responsabilă să nu promoveze în produsele sale jurnalistice orice formă a discursului de ură. Codul deontologic stipulează că activitatea profesională a jurnalistului este incompatibilă cu diseminarea mesajelor interzise de lege (discursul instigator la ură, la homofobie, la antisemitism, la discriminare etc).
Irina Corobcenco spunea într-un interviu pentru Media Azi, cu privire la complexitatea acestei probleme, că este important de lucrat și mai mult, la nivel de societate, pe partea de prevenție. În plus, „cred că este important ca mesajele de ură să fie excluse din materialele jurnalistice, atunci când acest lucru este posibil la etapa de editare (vox populi, reportaje etc.). Dacă nu este posibil, e important ca mesajele de ură să nu fie lăsate fără o explicație care să le califice corespunzător, să explice de ce sunt greșite și de ce trebuie să fie sancționate. În orice material, fie că este o știre, un reportaj, o emisiune sau o dezbatere”, tot potrivit ei.
Victoria Dodon, jurnalistă
