Piramida falsurilor și propagandei pe TikTok. Cum circulă dezinformarea în R. Moldova, de la politicieni, la TikTokerii din popor

Colaj: Mediacritica

„Astăzi în Parlament am avut un lucru foarte grăitor. Deputații cărora Grosu, mahmur fiind, le-a interzis să vină în Parlament, totuși au venit, pentru că nu Grosu decide dacă ei pot participa sau nu la ședință. Iar aici îi așteaptă o surpriză: drumul le-a fost îngrădit de acești băieți cu înfățișare interesantă. Întrebați cine sunt și cum au ajuns aici, tinerii n-au răspuns. Tăceau, pentru că, dacă vorbeau, probabil lumea își dădea seama că sunt străini și s-au rătăcit intrând în Parlamentul nostru. Eu glumesc, dar nu-i de glumă! Există un risc real că Parlamentul Republicii Moldova și alte instituții ale statului sunt controlate de mercenari străini. Iar de la independența noastră au rămas doar rămășițe. Trăim într-un stat capturat, care e controlat de mercenari”.

Cuvintele acestea îi aparțin lui Veaceslav Valico, citat în presă ba „activist”, ba „apropiat” al  lui Veaceslav Platon. Valico a candidat la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, iar Platon i-a fost persoană de încredere. În 2021, numele lui Valico a fost introdus în lista persoanelor care prezintă pericol pentru securitatea națională a Ucrainei. În 2023, el a anunțat că-și face partid, dar a renunțat la idee și a spus că în viitor va oferi consultații în business și politică, pentru toți cei interesați.

Aparent, „consultațiile de business și politică” s-au materializat în filmulețe pline de dezinformare, pentru că Veaceslav Valico este foarte popular pe TikTok, cu peste 86.000 de urmăritori.

Clipul video citat mai sus are 7.100 de vizualizări și 486 de comentarii. Majoritatea sunt pe o undă cu Valico. Oamenii scriu: „Au chemat românii”; „Regimul lui Pinochet”; „Lume, ne-au vândut!”; „Nu e de glumă, ne e frică să trăim”. Acestea par să fie rezultatul tehnicii de „fearmongering”, o formă de manipulare care provoacă frică prin folosirea de zvonuri exagerate despre un pericol iminent.

De fapt, situația la care se referă Valico a avut loc pe 14 iunie, când accesul unor deputați din fracțiunea fostului partid „Șor” a fost blocat de un grup de bărbați îmbrăcați în civil, presupusă pază. Se pare că spusele lui Valico sunt trase la indigo cu cele ale Marinei Tauber, care a cerut Serviciului de Informații și Securitate (SIS) să identifice „cetățenii străini” care le-au blocat deputaților accesul. SIS a calificat drept „speculații” această presupunere. Întregul fals a fost demontat de jurnaliștii de la Stopfals.md. Cu toate acestea, deși a fost raportat de subsemnată ca fals, TikTok a hotărât că acesta nu încalcă nicio regulă.

În timp ce conturile politicienilor moldoveni – oligarhul fugar Ilan Șor, deputata Marina Tauber, vizată în două dosare penale, și Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei – au fost blocate pe Facebook, asta nu a oprit răspândirea dezinformării pe Facebook și Instagram, arată un raport Watchdog. În schimb a crescut numărul de pagini anonime care pentru sume enorme sponsorizează dezinformare, împotriva cărora compania Meta întreprinde acțiuni tardive, mai adaugă organizația. 

Și, desigur, conturile lor înfloresc pe TikTok.

POLITICIENII

Ne-am obișnuit deja să vedem politicienii de opoziție în live-uri pe Facebook sau făcându-și canale de Telegram. Dar dacă TikTok nu face parte din bula voastră informațională, aflați că politicienii nu stau degeaba. 

De exemplu, socialistul Bogdan Țîrdea are o pagină pe Facebook cu 4.400 de aprecieri și încă peste 3.000 de urmăritori. Pe Telegram, Țîrdea are un canal urmărit de peste 10.400 de oameni. În schimb, pe TikTok, Bogdan Țîrdea e urmărit de 45.300 de persoane, de trei ori mai multe decât pe celelalte platforme ale sale. 

În video-urile sale, Țîrdea de regulă critică guvernarea și declarațiile colegilor săi din majoritatea parlamentară, însă are și filmulețe cu retorică ce manipulează, cum ar fi unul distribuit pe 6 iulie. În el, Țîrdea spune că dacă Republica Moldova va include în Constituție intenția de integrare europeană, asta va duce, inevitabil, la război pe teritoriul țării. 

Pe TikTok îi găsim și pe Igor Dodon (74.300 de urmăritori), Ilan Șor (53.000 de urmăritori), Marina Tauber (17.500 de urmăritori), Evghenia Guțul (peste 2.200 de urmăritori), Alexei Lungu (4.500 de urmăritori), Vasile Bolea (6.800 de urmăritori). Se poate observa cu ochiul liber că aceștia au exponențial mai mulți urmăritori pe TikTok decât „fruntașii” PAS prezenți pe aceeași platformă. Vicepremierul Dumitru Alaiba are 2.500 de urmăritori, deputatul Radu Marian – 1.436; ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun – 5.238, președintele Parlamentului, Igor Grosu – peste 1.300. 

Fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, are mai mulți urmăritori decât președinta țării Maia Sandu – 130.000 versus 124.000. 

Deși conturile lor nu conțin dezinformări crase, toate au o puternică retorică anti-guvernare. Adevărata manipulare începe în al doilea eșalon, aflat direct după politicienii de stânga: presa de partid. 

PRESA

Una dintre cele mai active (și mai citate de politicieni de stânga) companii media pe TikTok este Sputnik. Site-ul a fost blocat în februarie 2022, la două zile de la începutul invaziei rusești în Ucraina, prin ordinul SIS. În 2023, SIS a închis și clonele Sputnikului: md.sputniknews.com, ro.sputniknews.com, sputniknews.ru și md.sputniknews.ru. Portalul Mediacritica a arătat cum Sputnik Moldova și-a continuat activitatea și după ce site-ul a fost blocat de SIS, ca și alte instituții media cărora li s-a interzis să activeze. 

Dar Sputnik a găsit cel puțin o cale să rămână „în viață” și să facă produse mediatice – TikTok. Pe platformă pot fi găsite două profiluri: Sputnik Moldova și Sputniktok Moldova. Unicul avertisment pe care îl  oferă TikTok împotriva propagandei acestui canal e inscripția „Russian state controlled media” (n.r. – mass-media controlată de statul rus). Ambele pagini au un număr mare de urmăritori, publicul fiind de 37.400 și, respectiv, de 32.000 de persoane.

Pe Sputnik găsim interviuri cu invitați proruși (cum ar fi comunistul Constantin Starîș), filmate în studiouri, unele moderate de Elena Pahomova, fostă jurnalistă la postul NTV, acum închis, deținut anterior de socialistul Corneliu Furculiță. Pahomova a mai lucrat la postul NIT, închis pe vremea comuniștilor, la Publika TV și „Pervîi Prednestrovskii”. 

Sputnik mai publică secvențe video cu Ilan Șor, alături de ideologul rus Aleksandr Dughin sau chiar video fără context, cum ar fi acesta, însoțit de mesaje care induce la panică. „Din orașul polonez Rzeszow, cunoscut ca un hub de transfer al armamentului spre Ucraina, spre Chișinău vine un avion militar ucrainean”. Imaginea postată e o captură video de pe Flight Radar, fără context, iar legenda postării sună așa: „Moldova sigur e o țară neutră sau o bază de transbordare?”. 

Videoul apare cam în aceeași perioadă ca și știrea că Polonia oferă Republicii Moldova șase avioane cu arme și muniții pentru a întări securitatea națională, însă nu se știe dacă e chiar vorba de această încărcătură. Confuzia propagată de acest video contribuie și mai mult la sentimentele de frică și incertitudine. 

Pe lângă Sputnik, pe TikTok nu doar există, ci și prosperă postul TV6, căruia, în 2022, i-a fost suspendată licența de emisie. Atunci, alături de TV6, aceeași decizie a vizat Orhei TV,  RTR Moldova, Primul în Moldova, Accent TV și NTV Moldova. Peste un an, altele șase au încetat să activeze: Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. 

TV6 are un public mare pe TikTok, fiind urmărit de peste 159.000 de conturi. Evoluția paginii este extrem de rapidă, aceasta adunând 40.000 de urmăritori din luna aprilie, spre exemplu. Ascensiunea paginii pare cu atât mai spectaculoasă cu cât observăm că audiența sa e de câteva ori (sau chiar zeci de ori) mai mare decât a unor instituții de presă independente, prezente pe platformă

Orizont TV, care difuza pe micile ecrane emisiunile TV6, are și el un public mare pe TikTok – 23.000 de urmăritori. Aici se dublează tot conținutul care se publică pe contul TV6. Cele două pagini distribuie, de regulă, videouri scurte din talk-show-uri cu invitați care critică guvernarea, în care relatează despre acțiunile de protest cu participarea Marinei Tauber sau a lui Alexei Lungu, știri favorabile bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul.

Pe TikTok pot fi găsite și paginile a două site-uri blocate de SIS în 2023: eNews.md și Gagauznews.md, redenumit în Gagauznews24. Deși nu au o pleiadă mare de urmăritori (nici 2.000 fiecare), pe pagini ca acestea pot fi observate fmanipulări de mai mari proporții decât pe cele precum ale TV6. De exemplu, pe eNews apar manipulări cu discursuri ale lui Constantin Starîș sau poza unui biciclist îmbrăcat într-un tricou cu inscripția „Azov”, însoțită de comentariul „Îngerii Azov sunt deja în Moldova”. Pe Gagauznews24 pot fi vizualizate fragmente din interviuri de la Sputnik Modova cu participarea lui Alexei Lungu, deputați afiliați lui Șor – Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Alexandr Suhodolschi, Denis Ulanov și alții. Printre știri locale și video cu oameni din echipa lui Șor, aceste pagini mai postează ocazional și falsuri, precum că „Republica Moldova transmite armata sa României” sau o imagine dezolantă, generată de AI, cu inscripția „Așa vor arăta moldovenii peste 10 ani”.

INFLUENCERII

Dacă paginile politicienilor și presei de partid promovează sporadic propagandă sau dezinformare, acestea se intensifică și ajung la un alt nivel pe conturile „influencerilor” politici, cum ar fi Valico, menționat în debutul articolului, și Gabriel Călin, de exemplu, care pare să fie o puternică portavoce a propagandei ruse. 

Valico a devenit mai activ în ultimele luni, distribuind intervenții video cu sine aproape zilnic. Retorica lui constă în acuzarea guvernării de pregătirea unui conflict armat, critici cu privire la referendum, la integrarea europeană, acuzații că Maia Sandu cenzurează presa și „atacă biserica”, iar R. Moldova „merge pe scenariul ucrainean”. „Conform planurilor neofasciste ale lui Sandu, în toamnă va fi referendum care ne va impune pe noi, moldovenii, prin manipulare și falsuri, să participăm la lupte sângeroase”, spune Valico într-un video. În altul, postat în aceeași săptămână, Valico lansează o altă sperietoare: „În caz de război, la graniță vor sta românii și pe nimeni nu va lăsa să iasă”. 

O voce proeminentă este cea a lui Gabriel Călin, fost jurnalist, pe care-l urmăresc peste 73.000 de oameni. Călin nici nu pare să se ascundă că ar fi omul Moscovei, poza sa de profil fiind un selfie din Piața Roșie. Călin figurează și într-o recentă investigație TV8, care i-a urmărit retorica. „La unison cu exponenții propagandei ruse, Călin spune că Republica Moldova este un stat aservit SUA și UE, iar Maia Sandu și partidul de guvernare sunt doar niște marionete în mâinile lor”, spun jurnaliștii TV8. Ei au reușit să demonstreze și legătura sa directă cu Ilan Șor. 

În ultimele sale videouri, Călin numește guvernanții „slugi” ale UE, îndeamnă la boicotarea referendumului, susține că Alexandr Stoianoglo, proaspătul candidat PSRM la prezidențiale, e un candidat bun, dar că nu-l va vota. Călin are și live-uri cu oameni apropiați lui Șor sau Dodon, cum ar fi Bogdan Țîrdea, Alexei Lungu și…un alt TikToker propagandist, Serghei Banari.

Banari nu pare să fie un nume cunoscut, dar are un public mare pe TikTok – aproape 50.000 de urmăritori. Din investigația TV8 aflăm că Sergiu Banari este soțul jurnalistei Olesea Bolboceanu, care din 2019 este proprietara site-ului de știri Unimedia.info. „În opinia sa, politicienii moldoveni sunt niște marionete, care nu sunt în stare să conducă Republica Moldova. Acesta folosește o retorică frecvent întâlnită în propaganda rusă și anume că toate deciziile se iau oriunde în altă parte, decât la Chișinău”, scrie TV8 în investigația sa. Banari îi numește adesea pe moldoveni „papuași” și postează videouri în care spune că Moldova nu va ajunge în război doar dacă „guvernarea va fura cu gura închisă în loc să vorbească”. El critică referendumul cu privire la integrarea europeană, numindu-l circ, și zice că de războiul din Ucraina ar fi vinovat Occidentul. Banari consideră că destrămarea Uniunii Sovietice este o tragedie, iar Stalin, Putin și Lukașenko sunt modele de politicieni care au avut curajul să se opună „Occidentului colectiv și degradant”.

PAGINILE „DIN POPOR”

După TikTokerii de top, precum Banari, Călin și Valico, mesaje similare sunt duse în mase de multiple pagini despre proveniența și creatorii cărora nu putem afla nimic. Politica Moldovenească (25.800 de urmăritori), Moldova 2.0 (37.500 de urmăritori), Moldova contra NATO și UE (30.000 de urmăritori), Bucătăria Moldovenească (8.100 de urmăritori), Newsmd (11.600 de urmăritori), Dreptate Poporului (10.400 de urmăritori) și multe altele. Toate promovează narațiuni împotriva guvernării, o numesc „ciumă”, „huntă”, își manifestă simpatia față de oamenii din echipa lui Ilan Șor, o susțin pe bașcana Evghenia Guțul, iar unele dintre ele chiar publică falsuri crase. Spre exemplu, pe pagina „Politica Moldovenească” apare un montaj din adresarea Maiei Sandu cu privire la condițiile meteo, filmată luna trecută, suprapus cu un mesaj audio cu vocea președintei, generat artificial. În el Sandu ar comenta omorul de la cafeneaua din sectorul Rîșcani al Capitalei, care „nu va influența parcursul nostru luminos spre UE”.

Pe de altă parte, pe pagina „Moldova fără NATO și UE” pot fi găsite mesaje de admirație pentru liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, sau video în care se anunță că Rusia „a inventat un vaccin contra cancerului”. 

Șirul conturilor de TikTok care distribuie conținut înșelător se încheie cu așa-zișii TikTokeri din popor. Sunt conturi ale unor oameni aparent simpli, fără afiliere politică, în conținutul cărora observăm semne clare de propagandă și dezinformare. Deși nu putem demonstra în toate cazurile că ar fi afiliați politic, unii dintre ei promovează și mesaje ce manipulează vădit. Un exemplu e un tânăr pe nume Tudor Șoilița. Tudor News, așa cum se numește unul dintre conturile sale de TikTok, promovează narațiunea potrivit căreia Republica Moldova este „atrasă în război” de actuala guvernare. Un fals care a acumulat peste 460.000 de vizualizări pe canalul de TikTok Tudor Șoilița este cel potrivit căruia polițiștii și soldații ucraineni „se plimbă” în Republica Moldova. Mai multe dezvăluiri despre acest cont au publicat jurnaliștii Stopfals.md, demonstrând legătura sa cu Ilan Șor. 

FALSURILE POLITICE PE TIKTOK, NU DOAR ÎN R. MOLDOVA

Fluxurile TikTok din țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv Republica Cehă, Slovacia, Estonia, România și Polonia, se umplu rapid de teorii ale conspirației și sperietori asemănătoare dezinformării rusești în beneficiul extremei drepte, arată o investigație comună a șapte instituții de presă, publicată pe VSquare.

Investigația a demonstrat că, în Germania, partidul de dreapta AfD, cu o poziție prorusă, a avut performanțe excepționale pe TikTok, în special în lunile premergătoare alegerilor europene. Analiza arată că conținutul AfD a primit mult mai multe vizualizări și interacțiuni decât cel al altor partide concurente. Un grup demografic cheie pentru AfD pe TikTok este reprezentat de adolescenți – care au acum drept de vot la alegerile europene din Germania.

Și în Polonia, favoriții TikTok ai alegerilor pentru Parlamentul European au fost cei de extremă dreaptă. În Cehia, reporterii au descoperit că algoritmul platformei „împingea” utilizatorii într-o bulă de dezinformare, iar estonienii au fost expuși la mesaje alarmiste legate de război. 

La investigație au contribuit și reporterii români de la publicația Context. Ei au descoperit că politicieni români trimiși să reprezinte țara în Parlamentul European fac parte dintr-o rețea care amplifică dezinformări, conspirații, propagandă rusă și incită la ură pe TikTok. Jurnaliștii au analizat conținutul postat de șapte eurodeputați aleși pe listele partidelor extremiste AUR și SOS, iar un soft creat pentru jurnaliști a stabilit că între 20% și 42% dintre videourile publicate de aceștia pe TikTok au un conținut toxic. Din totalul de peste 5.800 de clipuri, 2.000 conțin exagerări, mesaje care induc sentimentul de frică, informații scoase din context sau chiar complet false.

CE ZICE TIKTOK

Datorită acestei investigații, am putut afla și ce spune TikTok cu privire la conținutul uriaș de dezinformare și propagandă pe care-l acceptă. Platforma a negat pentru Context că a devenit un loc în care prosperă dezinformarea și a spus că are politici solide pentru conturile ce aparțin politicienilor.

„Dezinformarea este relativ rară pe TikTok. În trimestrul IV 2023, din 1% din videoclipurile eliminate pentru încălcarea Ghidurilor noastre comunitare, mai puțin de 2% au fost eliminate pentru încălcarea politicilor de Integritate și Autenticitate (și dintre acestea, mai puțin de 40% au fost eliminate pentru încălcarea politicilor de dezinformare sau integritate civică). În trimestrul IV 2023, 99% din tot conținutul eliminat pentru dezinformarea electorală și civică a fost eliminat înainte să ne fie raportat”, se arată într-un răspuns oficial al aplicației. 

De cealaltă parte, Digital News Report, elaborat de Institutul Reuters, susține că există mari preocupări cu privire la modul în care se poate face distincția între conținutul demn de încredere și cel nedemn de încredere pe TikTok.

CE FACEM ÎN R. MOLDOVA?

Pe TikTok-ul moldovenesc pare să fie mare nevoie de conținut de contracarare a dezinformării, debunking de falsuri și prezența jurnalismului sănătos. În marea de falsuri de pe platformă, contul campaniei împotriva informației false și tendențioase Stopfals.md are doar 49 de urmăritori, fiind creat abia acum câteva luni. Redactorul-șef Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, crede că e necesar ca redacția să dezvolte acest cont, însă recunoaște că producția video consumă mult timp și efort. 

„De cele mai multe ori, propaganda pune accent pe emoțiile și fricile oamenilor, acestea fiind trigger-ul principal al conținutului fals. Unde mai pui că un om emoționat sau speriat de astfel de conținut mai are tendința de a-l împărtăși cu apropiații săi. Prin asta (și nu doar) se explică numărul mare de afișări al unor canale ce răspândesc informații false și sperietori, comparativ cu numărul de afișări acumulat de redacțiile care fac jurnalism”, explică Mihai Avasiloaie. 

Jurnalista TVR Moldova Irina Bejenaru îngrijește pagina de TikTok a proiectului său „Fact or Fake”, o emisiune ce demontează mituri, teorii şi falsuri. În prezent, aceasta are sub 2.000 de urmăritori. Irina spune că „TikTok e raiul pentru propagandiști”.

„E foarte ușor, din perspectiva unui propagandist, să arunci o fumigenă de un minut-două precum că Chișinăul se pregătește de război pentru că militarii participă la un exercițiu militar. Și e cu mult mai greu pentru jurnaliști să demonteze aceste mituri, pentru că trebuie să prezinte dovezi, cifre, prevederi legale și trebuie sa facă acest lucru tot într-un minut-două, într-un limbaj accesibil așa încât consumatorul să aibă răbdarea și interesul să privească până la final”, spune jurnalista. 

CONCLUZII

Munca jurnaliștilor a devenit mai importantă ca oricând, însă lupta nu se mai duce în raporturi egale. Prin algoritmul său, TikTok a devenit o mașinărie perfectă de diseminare a falsurilor și de sperietori, iar ținta pare să fie anume generația tânără sau cea fără educație mediatică. Și anume la disciplina școlară Educație pentru media ar trebui să existe un ghid de identificare a falsurilor și propagandei pe TikTok.

E de la sine înțeles că presa nu poate fi unicul jandarm pe TikTok, existând cu resurse umane și financiare limitate. Balanța s-ar putea schimba doar atunci când în redacțiile din R. Moldova vor exista departamente separate pentru TikTok, cu bugete dedicate și planuri de filmări. În prezent, raportul forțelor e inegal. În timp ce presa muncește și face TikTok-uri din timpul rămas, TikTokerii muncesc full time la mașinăria propagandei.

Felicia Nedzelschi, jurnalistă

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și cel britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.