Cel puțin 5 canale de Telegram cunoscute pentru răspândirea dezinformărilor și a conținutului prorus în Republica Moldova au fost identificate ca având același centru de control, care le furnizează periodic texte, iar postări identice sunt plasate simultan. O asemenea practică, caracteristică fabricilor de troli, a fost fixată în timpul monitorizării a 59 de canale de Telegram în perioada 15-31 iulie.
- În baza unui set de cuvinte-cheie, am urmărit modul în care cele 59 de canale — fie anonime, fie care aparțin mai multor surse media — au tratat următoarele subiecte: reținerea în Grecia a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc; informația prezentată de Consiliul Suprem de Securitate privind planurile Rusiei de ingerință în alegeri; falsul despre închiderea unor platforme de social media.
- Monitorizarea a demonstrat perpetuarea mai multor narațiuni recurente de manipulare sau dezinformare, răspândite intens de către aceste canale cu orice nou prilej care apare pe agenda publică. Vizualizările generate se ridică la ordinul milioanelor.
| CE CANALE AM MONITORIZAT A fost analizat conținutul distribuit pe 59 de canale de Telegram, cu cele mai mari audiențe în spațiul informațional moldovenesc al platformei, între care: – 28 de canale ale unor surse media/influenceri; – 31 de canale anonime. Cele mai populare canale ale surselor media/influenceri sunt: Ungureanu 112 (cu 42.521 de urmăritori); KP Moldova (35.469 de urmăritori), Gagauzia24 (14.745 de urmăritori), Luchianiuc.com (13.246 de urmăritori), Gagauznews (13.137 de urmăritori), TV6 Moldova (11.325 de urmăritori), MD24 (10.802 urmăritori), Telegraph Moldova (9.922 de urmăritori), Sputnik Moldova 2.0 (8.026 de urmăritori). Cele mai populare pagini anonime pe care le-am urmărit sunt: Moldova News (cu 45.813 urmăritori), Moldova Liberă (39.843 de urmăritori), Молдова сейчас (39.367 de urmăritori), Треш Киш (35.662 urmăritori), Молдавский Крот (33.035 de urmăritori), Гагаузская Республика (31.279 de urmăritori), Insider Moldova (30.324 de urmăritori), Флуераш (28.494 de urmăritori), Молдова онлайн (27.578 de urmăritori), Молдавский телескоп (25.309 urmăritori). |
SUBIECTUL PLAHOTNIUC
În perioada 15-31 iulie, pe cele 59 de canale au fost plasate 1.068 de postări despre Plahotniuc, care au adunat peste 2,3 milioane de vizualizări. O parte dintre ele vizau noutățile care veneau de la Poliție, Procuratură sau presa străină referitoare la pașapoartele false găsite în timpul percheziției, cererea de extrădare, vila în care a locuit etc. O altă parte conținea „încadrarea politică” a faptelor, aici fiind selectate pentru publicare exclusiv opinii antiguvernare.
S-au configurat, astfel, următoarele narațiuni:
1. Reținerea și arestul sunt acțiuni politice preelectorale, orchestrate de europeni sau proeuropenii de la Chișinău, și nu o măsură operativă firească a sistemului de drept
Chiar din prima zi (22 iulie) a reținerii lui Vladimir Plahotniuc la Atena, unele canale au transmis și redistribuit între ele opinii care susțin că reținerea e un act politic. De exemplu, Canalul Ninei Dimoglo l-a citat pe deputatul socialist Bogdan Țîrdea: „L-au arestat pe Platon, pe care nu-l puteau găsi timp de patru ani, deși el se fotografia la Londra și făcea transmisiuni live. Și brusc, cu trei luni înainte de alegeri, îl rețin. Azi – același lucru cu Plahotniuc. Alegerile deja au început și el este reținut. Asta vorbește despre un lucru – țara într-adevăr a trecut la regimul de conducere manuală din afară”. A doua zi, canalul MorariNews prezintă reținerea drept „o poveste pe care nimeni nu o crede”, argumentând cu opinia fostului ministru al Justiției Fadei Nagacevschi, care consideră că Plahotniuc „a primit garanții și de aceea revine”. Peste încă o zi, un alt canal îl citează din nou pe Bogdan Țîrdea afirmând că „după chinuri îndelungate, Uniunea Europeană a decis să ni-l întoarcă pe Plahotniuc”.
Peste o săptămână, această narațiune a căpătat din nou putere și o regăsim pe alte câteva canale: Enews și WtfMoldova transmit opinia „politologului Victor Josu”, care vorbește despre o combinație politică, afirmând că în 2019 Plahotniuc a fost alungat pentru a fi înlocuit cu „marionete ale Occidentului, iar acum au nevoie de el din nou”. În aceeași zi, canalul postului TV cu licența suspendată Primul în Moldova transmite o opinie similară a „ex-vicepremierului Alexandru Muravschi”, care afirmă că nu întâmplător „și-au amintit de Plahotniuc înainte de alegeri” și că revenirea subiectului Plahotniuc pe agenda zilei în ajun de alegeri este „un plan politic bine gândit”.
2. Reținerea a fost anunțată ca să umbrească știrea despre crearea Blocului de stânga format din socialiști, comuniști, partidele Viitorul Moldovei și Inima Moldovei
Printre primele persoane care au exprimat o asemenea opinie au fost președintele PSRM Igor Dodon, citat de Rupor: „Vestea despre reținerea lui Plahotniuc este o încercare de a distrage atenția de la crearea blocului opoziției”; Igor Tuleanțev, prezentat drept activist civic și citat de Enews: „În timp ce se anunță crearea blocului de stânga vine vestea despre arestul lui Plahotniuc. Rezultatul e același – un subiect îl umbrește pe altul”; prezentatorul TV aflat sub sancțiunile Uniunii Europene Dumitru Buimistru: „Tocmai s-a anunțat despre crearea blocului opoziției că imediat în câmpul mediatic s-a aruncat știrea despre reținerea lui Plahotniuc, ca să schimbe agenda. Coincidență?”; Anatolii Dirun, prezentat drept politolog, citat de Sputnik: „«Pun așii la bătaie», astfel a comentat Anatolii Dirun faptul că reținerea lui Plahotniuc în Grecia a coincis «întâmplător» cu briefingul despre crearea blocului opoziției pentru participarea la alegerile parlamentare”.
Peste două zile, alte voci au exprimat aceeași idee, retransmisă de canale de Telegram. Olesea Tanasoglo de la Partidul Inima Moldovei este citată de WtfMoldova cu declarația că Plahotniuc „a fost scos la lumină” pentru a umbri unificarea opoziției, iar fostul ministru al Apărării Pavel Voicu spune, citat de Cenzura, că „răspândirea în spațiul public a veștii despre posibila reținere a lui Vladimir Plahotniuc este o manipulare menită să distragă atenția de la rateurile puterii” și de la faptul că „patru partide s-au unit și au creat un bloc al opoziției de stânga”. Deși informația a fost transmisă oficial de către autoritățile de drept ale Greciei și apăruseră și imagini, Voicu, în declarația sa din 25 iulie, punea reținerea sub semnul întrebării: „Tot ce se întâmplă acum e un truc politic. Dacă Plahotniuc într-adevăr ar fi fost reținut, autoritățile sunt obligate să ne prezinte informația și dovezi concrete. Însă PAS a aruncat o fumigenă pentru a distrage atenția”.
3. Maia Sandu și PAS nu-și doresc ca Plahotniuc să fie extrădat în Moldova
Opinii care au cristalizat această narațiune au apărut imediat după reținere, pe 23 iulie, fiind preluate rapid pe mai multe canale. Enews și Sputnik au preferat să transmită opinia fostului vicepreședinte al Parlamentului Alexandr Slusari, care ar fi scris pe pagina sa de Facebook că actualele autorități nu sunt încântate de revenirea lui Plahotniuc, întrucât acesta ar avea „o arhivă” cu material compromițător în privința mai multor politicieni, procurori, judecători etc. Câteva zile mai târziu, Gagauznews reproduce o postare a fostului jurnalist Gabriel Călin, care afirmă că o eventuală extrădare a lui Plahotniuc ar schimba cursul campaniei electorale, întrucât acesta ar face declarații publice care nu ar conveni Maiei Sandu. Apoi Sputnik Moldova susține că „Sandu și acoliții săi rezolvă acum o problemă dificilă – cum să facă astfel ca Plahotniuc să nu fie extrădat în Moldova”, deoarece „nimeni din conducerea de vârf a regimului nu vrea ca Plahotniuc să apară la Chișinău și să înceapă a deschide gura”. O idee similară a promovat și Vesti24.md, citându-l pe Fadei Nagacevschi, care este de părere că autoritățile „fac totul ca Plahotniuc să nu fie extrădat”.
Spre sfârșitul perioadei de monitorizare această narațiune a trecut subtil în postările referitoare la ședința Consiliului Suprem de Securitate, la finalul căreia președinta Maia Sandu a vorbit despre planurile Federației Ruse de a interveni în alegerile din toamnă. Subiectul este analizat în continuare.
| Concluzii Bineînțeles că subiectul este de interes public major și multe detalii nu sunt cunoscute, de aceea este normal să existe o dezbatere publică și mai multe opinii referitoare la subiect. Problema apare însă când: 1) din această dezbatere sunt omise faptele obiective – că Plahotniuc a fost reperat în Grecia cu acte false la el, iar asta e o faptă penală pasibilă de pedeapsă, indiferent de ce guvernare este la Chușinău sau Bruxelles; 2) când sunt selectate doar un fel de opinii; 3) când din dezbatere lipsesc opiniile avizate, altfel spus, ale specialiștilor cu expertiză pe subiect. Majoritatea opiniilor care au fost vehiculate aparțineau politicienilor și nu juriștilor sau altor specialiști în chestiuni de criminalitate transfrontalieră, extrădare etc. Asta vorbește despre scopul așa-zisei dezbateri – să reducă un act de realizare a justiției la o chestiune politică, convenabilă unui partid. Interpretările care au fost date în acest caz sunt la limita teoriilor conspirației, or, s-a sugerat, ca în cazul conspirațiilor „clasice”, că nimic nu este ceea ce pare a fi. Modul în care canalele monitorizate fac schimb de postări între ele, republicând deseori conținut irelevant sau repetitiv, arată că interesul nu este să concureze pentru o audiență care le-ar aduce beneficii comerciale (lucru, de fapt, pe care și-l dorește orice media – să monetizeze conținutul) și, cu atât mai puțin, pentru calitate, ci să domine spațiul „telegramic” cu aceleași narațiuni, făcându-le astfel să pară importante și credibile și să dea impresia de fenomen masiv. E efectul pluralismului formal – dacă mai multe voci spun același lucru se creează impresia că acesta e adevărul. Un alt efect este că multitudinea de canale cu un conținut fals sau manipulator descurajează consumatorul, care este nevoit să listeze fizic mai multe canale și, deci, să piardă timp în căutarea informației fiabile. |
ȘEDINȚA CONSILIULUI SUPREM DE SECURITATE
La 30 iulie, președinta Maia Sandu a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) a țării, iar la final a ținut un discurs în care a expus constatările făcute în urma investigațiilor instituțiilor de stat referitoare la planificatele ingerințe ale Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Unele canale de Telegram monitorizate, foarte puține, au transmis pe scurt cele mai relevante teze, însă majoritatea au luat în zeflemea faptele expuse, prezentându-le drept „sperietori” ale puterii care și-ar acoperi astfel propriile rateuri.
Subiectul a fost reflectat în perioada 29-31 iulie, fiind publicate în aceste trei zile 189 de postări conținând cuvântul-cheie „securitate”, care au avut peste 311.000 de vizualizări. Iată cele mai proeminente narațiuni:
1. Maia Sandu a convocat ședința CSS pentru a acoperi subiectul Plahotniuc – postări identice
La promovarea acestei narațiuni în cel puțin două cazuri s-a observat o activitate coordonată: același conținut, apărut inițial pe canalul The Insider Moldova, la ora 12.13, a fost plasat, peste 7 minute, fără citarea sursei inițiale, pe canalul Новости Молдовы. Asta arată că cele două canale au un centru de comandă comun, care furnizează texte. În postare, cele expuse în discursul președintei au fost catalogate drept o manifestare de panică: „Printre rânduri se citește altceva: cei din oficiul PAS se tem că împreună cu Plahotniuc va reveni și «compromatul»”.
Сâteva canale – Enews, Sputnik și Молдавская Политика – îl citează pe fostul premier Vlad Filat, care compară CSS cu „cameră pentru copii a miliției” (în rusă, детская комната милиции) și o acuză pe Maia Sandu că ea însăși ar promova ingerința străină, iar toate acestea – pe fundalul revenirii în țară a lui Vlad Plahotniuc – „fostul cardinal din umbră”.
2. Cele expuse după ședința CSS sunt simple sperietori și justificări pentru a aplica restricții în alegeri
Canalul de Telegram al postului TV cu licența suspendată Canal 5 a catalogat discursul drept „sperietori fără dovezi în ajunul campaniei electorale”, un alt canal a ironizat pe seama ședinței CSS, numind-o „feerică” și sugerând că se încearcă „reducerea la tăcere” a vocilor din opoziție. Aceeași idee este transmisă și de Gagauznews.
| Concluzii Ironizarea și ridiculizarea sunt tehnici de manipulare care au scopul să diminueze din importanța unui subiect și să decredibilizeze sursa informației. De asemenea, această tehnică are rolul să anuleze importanța faptelor obiective, canalizând atenția pe aspecte secundare și irelevante. |
CENZURĂ: SE ÎNCHID TELEGRAM ȘI TIKTOK
Un alt subiect care a marcat sfârșitul lunii iulie este falsul că înainte de alegeri în Moldova vor fi blocate platformele TikTok și Telegram. Speculațiile au pornit de la același discurs al Maiei Sandu, menționat mai sus. Președinta a spus, când s-a referit la „10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Moldova”, că în special Telegram este folosit pentru „distribuirea informațiilor despre recompense pentru participarea la proteste și, mai ales, organizarea schemelor de corupere a alegătorilor”. Ea a adăugat că, deocamdată, de la Telegram „nu există niciun răspuns atunci când instituțiile statului semnalează falsuri sau acțiuni de corupere a alegătorilor”.
Această declarație a fost intenționat prezentată drept un act de cenzură, răspândindu-se falsul că blocarea platformelor va fi operată cu două săptămâni înainte de alegeri.
La subiectul „Telegram”, pe cele 59 de canale monitorizate au fost identificate în zilele 30-31 iulie în total 98 de postări cu peste 126.000 de vizualizări. Principalele narațiuni:
1. Guvernul aplică cenzura sub pretextul asigurării securității statului. Decizia este deja luată
O postare cu un asemenea conținut au publicat canalele Молдова Сейчас, Гагаузская Республика, Enews, Insider Moldova, Молдавские Ведомости, Новости Молдовы. Citat din postarea Молдавские Ведомости: „Lupta Maiei Sandu cu Telegram nu este un răspuns la ingerințele Rusiei. Este o încercare disperată de a epura canalele critice care au mai rămas în țară”.
2. Surse din Guvern spun că Telegram și TikTok vor fi blocate cu 2 săptămâni înainte de alegeri
Acest fals a fost distribuit practic în același timp pe o serie de canale: Cenzura, Wtf Moldova, Păcală și Tândală, Nina Dimoglo, Комсомольская Правда в Молдове. Chiar dacă purtătorul de cuvânt al Guvernului a dezmințit, la 31 iulie, ora 10.15, că ar exista vreo intenție de a bloca platformele, unele canale au continuat să publice falsul și după această oră, ignorând dezmințirea.
| Concluzii Folosirea unui fapt real pentru a-l distorsiona și a genera falsuri este o practică obișnuită pentru sursele care au scopul să dezinformeze. Se observă însă că această tehnică devine mai frecventă și mai agresivă – deși falsul a fost dezmințit, canalele fie nu au publicat dezmințirea, fie au continuat să-l distribuie. Practicarea la scară largă a acestei tehnici – și trebuie să ne așteptăm la așa ceva în actuala campanie electorală, întrucât în campanii și în timpul crizelor dezinformarea ia turații mai mari – devine foarte periculoasă, întrucât creează o stare generală de haos în care granița dintre adevăr și minciună cu greu poate fi percepută. |
Postări strategice, elaborate într-un singur centru și distribuite simultan pe 5 canale
Analiza celor 59 de canale a scos în evidență o practică caracteristică fabricilor de troli – elaborarea centralizată a mesajelor și plasarea lor pe mai multe platforme simultan. Unele sunt plasate la aceeași oră, fără vreo diferență de minute. O postare de acest fel s-a referit la blocarea de către autorități a nou-apărutei aplicații HaiTV, care oferă acces la o serie de posturi TV din Rusia. Cinci canale – Комсомольская Правда в Молдове, Canal 5, Новости Молдовы, Политика Молдова, Gagauznews – au publicat un conținut identic la subiect.
Iată alte două exemple:
CONCLUZII GENERALE
Cele mai multe dintre canalele de Telegram monitorizate urmăresc un interes deosebit pentru a publica mult și unilateral, pentru a domina platforma. Faptul că anume conținutul pe teme politice apare multiplicat pe diferite canale, și nu cel comercial sau de altă natură, arată că avem în față instrumente de influențare politică, în special în ajun de alegeri. Efectele pe care le poate produce asupra unui consumator puțin pregătit pentru o asemenea dezordine informațională pot fi diverse:
- oboseala să mai caute adevărul sau surse credibile;
- convingerea că toți mint, deci, care e rostul să mai alegi sursele;
- obișnuința/adicția de a consuma informație deja interpretată și condimentată cu ironie în locul unor conținuturi echilibrate, neutre și bine documentate, dar „plictisitoare”.
În aceste condiții, în special în perioadele de criză, publicul ar trebui orientat să folosească, ca sursă primară de informații, media verificată și sursele oficiale, dar și să reducă, în general, consumul de informații de pe rețelele sociale.
