Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale de a solicita Guvernului și Parlamentului prelungirea stării de urgență cu 45 de zile a fost printre principalele subiecte abordate în programele de știri din data de 22 iunie. O parte a posturilor TV au relatat echidistant despre eveniment, punând accent pe cauzele care au determinat prelungirea stării excepționale. Posturile afiliate partidelor de opoziție nu au scăpat însă ocazia de a aduna capital politic pentru politicienii care le sprijină.
NTV Moldova, de exemplu, a citat din decizia CSE despre necesitatea stării de urgență, care ar fi determinată de riscurile ce amenință aprovizionarea Republicii Moldova cu resurse energetice, impactul asupra domeniilor transporturilor, securitatea la frontieră și gestiunea fluxului de refugiați. Dar, în același material, postul a difuzat opinia lui Nicolae Eșanu, fostul reprezentant al Moldovei la Comisia de la Veneția, care ar fi scris pe pagina sa de Facebook că „această decizie este periculoasă, pentru că orice aventurier va avea cale deschisă pentru orice mizerii va dori să facă”. Fostul premier Ion Chicu a fost citat cu o altă declarație: „Dictatura analfabeților corupți ia amploare”. Replicile oponenților stării de urgență nu au fost echilibrate și cu alte puncte de vedere.
TV6, în principalul buletin de știri din aceeași zi de 22 iunie, a reflectat subiectul în două materiale diferite. În unul a relatat despre decizia CSE, explicând obiectiv motivele prelungirii stării de urgență. În celălalt, a adunat la un loc declarațiile unor politicieni de opoziție, menite să desființeze guvernarea. Deputata PSRM Adela Răileanu susține că prin declararea stărilor de urgență „PAS a lichidat definitiv democrația și pluralismul parlamentar în această țară”. Iar președintele Partidului Șor, cu care postul este afiliat, a fost citat pe larg cu tot felul de declaratii caustice. Potrivit lui, prelungirea stării de urgență „înseamnă abuz de putere”, „uzurparea puterii de stat”; stările de urgență ar fi „instituite sub tot felul de pretexte, unele mai absurde decât altele”. În concluzie, el mai declară: „Vă asigur că nimeni nu și-a mai bătut joc în asemenea hal până acum de lege, Constituție și cetățeni”. Fostul premier Ion Chicu numește decizia Guvernului „ca fiind una criminală”. La aceste voci critice se adaugă și cea a președintelui Platformei DA, Dinu Plângău: „Înțelegem contextul național și internațional, dar nu poți la nesfârșit să guvernezi statul doar prin situații de urgență”. Nici TV 6 nu a încercat să echilibreze mesaje populiste cu pozițiile altor politicieni. În loc de aceasta, jurnaliștii au rugat purtătoarele de cuvânt ale Guvernului și PAS să comenteze criticile politicienilor.
Alte posturi – precum Pro TV Chișinău sau Jurnal TV – au avut o abordare echilibrată, informând cetățenii în mod obiectiv despre starea de urgență prelungită în Republica Moldova și explicând de ce a fost nevoie de acest lucru. Pro TV Chișinău a mai precizat: „În Republica Moldova, starea de urgență a fost instituită pe 24 februarie, când Rusia a atacat Ucraina. Ulterior, aceasta a fost prelungită. În perioada stării de urgență, CSE din care fac parte membri ai Guvernului și reprezentanți ai altor instituții ale statului poate lua decizii prin derogare de la cadrul legal obișnuit. Starea de urgență se impune de obicei în timpul pandemiilor, dezastrelor naturale, după o declarație de război sau în perioade de revolte populare”.
Reamintim că articolul 13 din Codul serviciilor media audiovuale stipulează: „În programele audiovizuale de ştiri şi de dezbateri, furnizorii de servicii media trebuie să asigure prezentarea echilibrată a reprezentanţilor puterii şi ai opoziţiei. Prezentatorii şi moderatorii trebuie să precizeze calitatea politică a persoanelor care îşi exprimă punctul de vedere în probleme de interes public”.
