- 31 mai 2022
- Podcast cuMINTE
- 12 minute de citit
- 1455 Vizualizări
Podcast: Play in new window | Download (Duration: 14:54 — 34.1MB)
Din momentul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, pe lângă confruntările de pe câmpul de luptă a pornit un adevărat război informațional. Este primul război din regiune care se duce la TV și pe rețelele sociale, iar imaginile trucate, declarațiile false, cifrele manipulative și propaganda masivă au ajuns parte din arsenal. Deși a devenit o rutină ca evenimentele majore să genereze știri, fotografii și videoclipuri fabricate, războiul din Ucraina a venit cu noutățile sale. Se pare că manipularea a fost reinventată. La fel și metodele de luptă împotriva ei.
Prietene, sunt Ana Sârbu, iar astăzi, la Podcast cuMINTE, câțiva jurnaliști și experți media din Ucraina ne spun cum arată dezinformarea și manipularea pe timp de război, cum îi fac față și dacă adevărul, în opinia lor, are sorți de izbândă.
Jurnalistul Ruslan Deynychenko este directorul executiv al proiectului STOPFAKE.org din Ucraina, care din anul 2014 luptă cu propaganda și dezinformarea. De la începutul războiului, aceste fenomene, cu rădăcini la Kremlin, s-au intensificat și au luat forme mai complexe, spune el.
„De la începutul războiului s-a intensificat fenomenul știrilor false. Propaganda a acoperit întreg spațiul media și online rus, dar și cel ucrainean. Propaganda încearcă să pătrundă acolo unde există fisuri, pentru ca, exact ca în acești opt ani, să influențeze ucrainenii. De la începutul războiului, noi nu am văzut o propagandă evidentă prorusă, a lumii ruse („русский мир”), îndreptată spre ucraineni. Chiar și vorbitorii de limbă rusă din Harkov, Odesa, Nikolaev – majoritatea vorbesc rusa – chiar și pentru ei lumea rusă („русский мир”) a devenit mai puțin atractivă din moment ce rachetele le bombardau casele. Din moment ce au avut loc toate aceste tragedii, violuri, explozii în orașele lor, milioane de ucraineni și-au lăsat casele – eu cred că pentru mulți ani, chiar zeci de ani – iar lumea rusă („русский мир”) a încetat să mai fie atractivă pentru ei”.
Totodată, s-au schimbat metodele de dezinformare, manipulare și propagandă a așa-numitelor ferme de trolli de la Kremlin, mai spune jurnalistul. „Propaganda rusă s-a schimbat. Se maschează în spatele unei propagande patriotice, proucrainene. Profilurile pseudoucrainene încearcă să creeze conflicte interne, să incite la ură, să creeze conflicte între partide. De exemplu, partidul lui Poroșenko împotriva partidului lui Zelenski, adică conflicte între guvernare și opoziție. Se încearcă crearea unui conflict între organizațiile militare și guvernare. Anumite conflicte interne se doresc a fi create. Conflicte lingvistice, religioase se încearcă a fi inventate sau reanimate pentru ca ucrainenii să nu mai fie uniți ca națiune, ca ei să lupte între ei, dar nu împotriva dușmanului comun. Se încearcă crearea artificială a unui dușman intern în Ucraina, ca să canalizeze această ură pentru dușmanul din exterior. Toate acestea se petrec sub motto-ul: Dușmanul nu este la Kremlin, dar în Ucraina. Adică președintele nu a acționat corespunzător pentru a preveni războiul, pentru a pregăti armata pentru război. Pe de altă parte, opoziția nu susține îndeajuns guvernarea. Și trebuie să o urmărim, să suspendăm anumite canale de televiziune care aparțin opoziției. O astfel de propagandă este mai complicat de combătut pentru că se maschează în spatele unor profiluri ucrainene pe rețelele sociale. Nu este liniară, deci lupta este dificilă, este extrem de complicat să-i convingi pe oamenii care sunt influențați de această propagandă. O astfel de propagandă este mult mai periculoasă decât cea prorusă”.
Un alt jurnalist de la Kiev, Serhiy Zakharchenko, de câteva luni încearcă să ajute consumatorii media din Ucraina să facă față propagandei informaționale. Tânărul spune că, din momentul avansării războiului pe teritoriul ucrainean, jurnaliștii luptă în regim non-stop cu dezinformarea.
Directorul executiv al proiectului STOPFAKE.org îl completează. „Desigur, este complicat să lupți împotriva unei astfel de propagande, dar este posibil. Este necesară educație mediatică. Mai exact, este necesar să le explici oamenilor cum să se comporte sau să procedeze în astfel de situații, când țara ta este în război, cum să reacționezi, de unde să te informezi, ce să faci și ce să nu faci. Este complicat, dar noi asta facem, toți fac asta și lupta noastră înregistrează în parte succese. De exemplu, noi lucrăm cu Facebook, suntem partenerii companiei, îi ajutăm să curețe mediul online de dezinformare, știri false și propagandă. Facebook, cu ajutorul fact-checkerilor noștri, marchează articolele false care apar și sunt distribuite de către internauți pe rețeaua lor socială. Astfel, dacă cineva a scris un fals sau cineva l-a distribuit, Facebook anunță despre faptul că această informație a fost verificată și este falsă, utilizatorii fiind notificați. Este o metodă corectă și eficientă, pentru că nu se elimină materialele false, ci sunt informați internauții despre faptul că aceste articole sunt false. Facebook îi informează targetat. Dacă ar șterge pur și simplu acest articol, persoana care a citit falsul s-ar putea să nu afle că a fost vorba de un fals. Este deci o metodă mai eficientă. Mi-aș dori ca și alte rețele sociale să aleagă această abordare și să nu permită propagandiștilor să distribuie informații false. Să nu aibă nicio șansă”.
Jurnalista Nataliia Shymkiv spune că lupta cu propaganda ține și de fiecare cetățean.
„Cea mai bună metodă de luptă cu dezinformarea este adevărul pe care îl transmitem nu doar prin intermediul presei, dar și pe canalele personale. Distribuim fotografii, le arătăm prietenilor ce se întâmplă, rudelor care nu se află în țară. Refugiații din Ucraina au început să protesteze în diferite țări, oamenii din întreaga lume s-au trezit și văd ce se întâmplă în Ucraina. Lumea s-a trezit în special după ce pe social media au apărut fotografiile oamenilor pașnici din Bucea, care au fost omorâți. Lumea a început să înțeleagă că ceea ce au făcut rușii cu ucrainenii este oripilant. Acum, este imposibil să nu vezi ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina”.
Jurnalista de la Kiev remarcă despre faptul că, în această perioadă, nu doar presa are rol de informare, dar și cetățenii, care și-au creat propriile canale pe rețelele sociale pentru a transmite calvarul prin care trec. Astfel, adevărul din Ucraina ajunge la urechile tuturor.
„Este important să citim atent articolele din presă înainte de a le distribui, să nu ne rușinăm să punem întrebări. Asta am făcut și eu când nu înțelegeam, când nu-mi era clar domeniul. Mă străduiesc să relatez oamenilor experiența mea prin intermediul rețelelor. Mulți, la fel, au început să-și creeze profiluri pe social media pentru a-și povesti experiențele. Am devenit oarecum un front de luptă informațional, care încearcă să combată dezinformarea. În general, mie mi se pare că noua metodă de luptă cu propaganda și dezinformarea este să arătăm lumii întregi adevărul”.
Serhiy Zakharchenko îi dă dreptate: „Una din metodele de luptă cu propaganda rusă este să relatăm poveștile reale și înfiorătoare ale oamenilor simpli – oameni care sunt martorii oculari ai acestui război, cei care au trecut prin bombardamente, ocuparea de către soldații ruși a localității în care trăiesc, care au simțit pe propria piele ce înseamnă acest război. Mi se pare că anume această metodă de luptă cu propaganda rusă este cea mai eficientă. Declarațiile oamenilor care au văzut războiul cu ochii lor sunt mult mai puternice, mai convingătoare și au efect asupra dezinformării. Aceste istorii combat cele mai mari fake-uri. Aceste istorii ne ajută să înțelegem mai bine ce înseamnă războiul, să înțelegem mai bine prin ce trec oamenii care au făcut față exploziilor, care au fost ocupați de soldații ruși. Desigur, este complicat să-i numim soldați în contextul acțiunilor pe care le întreprind în Ucraina. Consider că una dintre cele mai prețioase metode de combatere a propagandei și dezinformării este anume această strategie – să povestim istorii reale ale oamenilor care au trecut sau continuă să treacă prin război. Era o strategie actuală, dar acum a devenit mai actuală și mai importantă în procesul de luptă cu propaganda”.
Nataliia Shymkiv: „Să-i convingem pe ruși de acest fapt nu are sens, este un lucru pierdut. Ei știu foarte bine ce se întâmplă și mulți chiar susțin ceea ce se întâmplă sau spun: „Nu totul este sigur”. Să luptăm cu propaganda rusă este o cauză pierdută și fără sens. Propaganda a rămas mai mult în Rusia decât în Ucraina sau alte țări libere. Nu sunt știri false despre care nu am putea să nu ne dăm seama că sunt false. În special, când este vorba de Bucea, Irpin, de ceea ce se întâmplă la Harkov, Cernigov, Kiev sau în alte orașe din Ucraina, care au fost bombardate de armata rusă. Da, este foarte complicat cu informația din orașele și satele ocupate de ruși. Este vorba de Herson, Berdyansk, în special este complicat în Mariupol, pe care armata rusă l-a distrus și continuă să-l bombardeze. Acum, în Ucraina activează foarte mulți jurnaliști străini. Au început să lucreze din februarie, transmit informații din diferite zone ale Ucrainei, sunt ajutați de jurnaliștii ucraineni să ajungă în diverse zone afectate. Jurnaliștii străini prezintă informația complex și veridic. Nu fac acest lucru doar cei din Rusia, care spun că totul este un fake. Cred că deja nimeni nu mai acordă atenție la dezinformarea din Rusia, cu excepția cetățenilor ruși”.
„În unitățile soldaților ucraineni – atât cei care se află pe front, cât și cei care sunt implicați în alte activități legate de război – se desfășoară zilnic sesiuni informative despre situația actuală din țară. Acestea sunt organizate de către șefii de departamente, pentru a menține starea emoțională și psihologică a soldaților. Se organizează briefinguri informative. Soldații se bazează pe informațiile oficiale oferite de Serviciul de Securitate, ministrul Apărării, generalul și nu doar. Toți acești oameni verifică informația și mai apoi o oferă soldaților. Desigur, pe social media, dar și pe alte canale de informare circulă zvonuri, dezinformări, dar dacă în unități toți își fac treaba bine și la timp, în special șefii de departamente, adjuncții acestora, aceste fake-uri sunt identificate și contracarate, astfel că soldații au acces la informație verificată și corectă.”
Prietene, sunt sigură că urmărești și tu ce se întâmplă în Ucraina și în regiune, fie că privești buletine de știri, răsfoiești feeduri de pe Telegram sau deschizi site-uri de noutăți. Îndemnul nostru rămâne același: filtrează cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud. Toate bune.
Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.