La aproape un an distanță de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei de către Federația Rusă, în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova, dar și în mediul online, unii mai califică insulta ca discurs de ură, iar discursul de ură ca libertate de exprimare, mesajele de susținere a Ucrainei – ca propagandă de război, iar promovarea urii față de ucraineni – ca politică externă justificată.
Cele 83 de cazuri de discurs de ură identificate de Asociația Promo-LEX încă în primele două luni ale războiului ne-au arătat cum discursul de ură a devenit parte a propagandei de război, iar cea din urmă a ajuns în media moldovenească fără o contrabalanță, devenind o platformă de distribuire a acesteia. Cazul discursului lui Vladimir Putin sau cea a politologului și filosofului rus Timofei Sergheițev sunt mai mult decât elocvente. Ele ne arată cum promovarea supremației unei națiuni este transformată în ideologie politică, este asumată politic și promovată oficial de către un stat.
Pe durata lui 2022, puține instituții media au inclus în materialele lor, când a fost cazul, explicații de rigoare care să informeze cititorul de ce un anumit mesaj este discurs de ură și de ce acesta trebuie tratat ca atare. Au fost incluse însă detalii de clarificare cu privire la anumite mesaje de propagandă de război care aveau scopul să dezinformeze, lăsând astfel mai puțin loc pentru manipulări.
DISCURSUL DE URĂ LA TV
Desigur, în Republica Moldova, dar și la nivelul statelor Consiliului Europei, discursul de ură se manifestă la TV, dar cel mai des în mediul online (din cele 83 de cazuri identificate, 16 cazuri au fost transmise la TV, 32 – în media scrisă și online, iar 33 – în aplicațiile mobile). Înseamnă asta că ceea ce se întâmplă la TV nu ar trebui să ne streseze prea mult? Mă tem că nu. Conform Barometrului Opiniei Publice din noiembrie 2022, 63,6% dintre cetățenii Republicii Moldova se uită la TV în fiecare zi, iar 40,6% dintre ei se informează în primul rând din această sursă.
În primele luni ale războiului, Consiliul Audiovizualului a dispus organizarea a cel puțin două monitorizări din oficiu cu privire la respectarea art. 11 (respectarea drepturilor și libertăților fundamentale) și art. 13 (asigurarea informării corecte) din Codul Serviciilor Media Audiovizuale (CSMA). În primăvara anului trecut, în contextul monitorizării unor furnizori de servicii media a modului de reflectare a subiectului cu privire la promulgarea legii ce interzice afișarea însemnelor asociate cu agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, Consiliul a sancționat1 RTR Moldova pentru încălcarea repetată a prevederilor art. 13 din CSMA.
În decembrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a luat decizia de a sista pe perioada stării de urgență licențele de emisie a șase posturi TV. Consiliul Audiovizualului a informat despre faptul că pe parcursul anului trecut, aceste televiziuni au încălcat prevederile art. 13 al Codului (NTV Moldova – 22 de sancțiuni, Primul în Moldova – 17 sancțiuni, RTR Moldova – 14 sancțiuni, Orhei TV – 13 sancțiuni, TV6 – 13 sancțiuni și Accent TV – 5 sancțiuni).
Deci, 2022 a fost unul fără sancțiuni pentru discurs de ură la TV, însă a fost un an cu monitorizări privind respectarea informării corecte și organizarea consultărilor publice pe marginea metodologiei interne de monitorizare a discursului de ură de către Consiliu. S-ar putea ca anul 2023 să dea startul dezbaterilor pe marginea unor cazuri de discurs care incită la ură, identificate de CA la TV și/sau radio și să fie un semnal clar pentru cei care transformă televiziunile în platforme pentru răspândirea urii că prevederile legale nu sunt o recomandare.
STAREA LUCRURILOR ÎN ONLINE
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se pare că i-a determinat pe mulți să aleagă Internetul drept prima sursă de informare, fiind prima oară când datele BOP arată o creștere a celor care aleg Internetul în detrimentul televiziunii (45,2% vs. 40,6% în 2022 și 23,2% vs. 51,1% în 2021).
Libertatea Internetului pe fundalul războiului Rusiei ne-a pus față în față cu mai multe provocări și, la drept vorbind, ne-a arătat cât de vulnerabili suntem, consumând știri „fast food”, așa cum le-a denumit Victor Gotișan, fără gândire critică, fără alfabetizare civică, politică și de drepturile omului sau devenind „creatori de știri fast food” cu intenție sau fără, din interese politice sau nu.
De exemplu, în 2021, The Guardian publica o investigație prin care atrăgea atenția asupra faptului că „Facebook a permis în mod repetat liderilor mondiali și politicienilor să folosească platforma pentru a înșela publicul sau a hărțui oponenții, în ciuda faptului că a fost alertat”. La începutul acestui an, Forbes a publicat o analiză cu privire la fenomenul de „încălzire” – un impuls manual utilizat de către angajații TikTok care asigură că anumite videoclipuri „obțin un anumit număr de vizualizări”.
De altfel, în contextul războiului împotriva Ucrainei, datele Promo-LEX au arătat că nouă cazuri de discurs de ură identificate pe TikTok au fost vizualizate de 6.181.652 ori, ceea ce reprezintă 61% din totalul de vizualizări ale celor 83 de cazuri identificate. De asemenea, în aceeași perioadă, aplicații mobile precum Telegram au devenit o sursă de informare pentru unii jurnaliști, dar și o sursă de dezinformare și răspândire a propagandei de război și a discursului de ură. În Telegram au fost identificate 17 cazuri de discurs de ură și alte 42 de cazuri în care mesajele publicate au generat comentarii de ură.
Poate fi Internetul reglementat în întregime? Nu. Pot fi stabilite niște reguli de comun acord? Da, iar Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, în mai 2022, a adoptat Recomandarea CM/Rec 2022(16) prin care a atras atenția statelor membre ale Consiliului Europei, dar și intermediarilor de Internet asupra rolurilor pe care le au în vederea prevenirii discursului de ură, printre care:
- Statele membre trebuie să se asigure că legislația lor, care abordează discursul de ură, acoperă atât discursul de ură offline, cât și pe cel online și conține dispoziții clare și previzibile pentru eliminarea rapidă și eficientă a discursului de ură online care este interzis de dreptul penal, civil sau administrativ;
- Statele membre trebuie să definească și să delimiteze obligațiile și responsabilitățile actorilor statali și nestatali în abordarea discursului de ură online;
- Statele membre trebuie să solicite intermediarilor de Internet care își desfășoară activitatea în jurisdicția lor să respecte drepturile omului, inclusiv legislația privind discursul de ură, să aplice principiile de diligență în materie de drepturi ale omului în toate operațiunile și politicile lor și să ia măsuri în conformitate cu cadrele și procedurile existente pentru a combate discursul de ură;
- Intermediarii de Internet, inclusiv rețelele sociale, trebuie să-și revizuiască sistemele de publicitate online și utilizarea sistemelor de microtargetare, de amplificare a conținutului și de recomandare, precum și strategiile de colectare a datelor care stau la baza acestora, pentru a se asigura că nu promovează sau stimulează, direct sau indirect, diseminarea discursului de ură;
- Intermediarii de Internet trebuie să dezvolte procese interne care să le permită să detecteze și să prevină riscurile pentru drepturile omului în ceea ce privește evaluarea și tratarea discursului de ură și trebuie să se supună periodic unor evaluări și audituri independente, cuprinzătoare și eficiente ale impactului asupra drepturilor omului.
Ce s-a întâmplat între timp, în Republica Moldova? În 2022, Parlamentul a ajustat cadrul legal și a interzis astfel infracțiunile motivate de prejudecată, discursul care incită la discriminare și violență, propaganda genocidului și a infracțiunilor împotriva umanității, inclusiv prin intermediul unui sistem informatic.
În același timp, la mai bine de 11 luni din momentul declanșării războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, Serviciul de Informații și Securitate a ordonat blocarea a 11 site-uri2 fără a fi clare criteriile în baza cărora a avut loc monitorizarea paginilor web.
Conținutul discursului de ură în mediul online nu diferă foarte mult de cel din mediul offline, însă instantaneitatea apariției acestuia în mediul online și viteza cu care este răspândit prin intermediul rețelelor sociale și a aplicațiilor mobile determină nu doar creșterea impactului mesajelor de ură prin vizualizarea lor, dar și etichetarea rapidă a grupului țintă și coagularea masei împotriva acestuia. Discursul de ură în mediul online rămâne accesibil publicului larg pentru o lungă perioadă de timp, iar aceasta poate fi „reactivat” oricând.
În 2023, Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, iar prin politicienii săi, actorii religioși, jurnaliștii mass-mediei controlate de stat va continua să răspândească discurs de ură și propagandă de război. Acestea vor ajunge pe posturile TV și portalurile de știri din Republica Moldova atât timp cât mass-media și jurnaliștii nu vor furniza informații exacte și fiabile și vor face uz de stereotipuri, prejudecăți și discurs de ură pentru audiență și like-uri, dezvoltându-și platformele drept surse de generare și răspândire a urii și nu drept surse de informare.
În 2023, campania electorală pentru alegerile locale generale va avea loc inclusiv pe Facebook, Telegram, TikTok sau YouTube, unde, în continuare, vom citi mesaje de ură, incitare la discriminare și violență atât timp cât politicienii, partidele politice și membrii acestora vor recurge la mesaje de ură pentru a obține susținere electorală.
Discursul de ură, indiferent dacă este răspândit în mediul online, în spațiul public sau la TV, slăbește coeziunea socială, pentru că promovează stereotipuri și prejudecăți, stigmatizează, marginalizează, discriminează și incită la violență. Propaganda de război poate dezinforma, dar poate și să schimbe percepții și atitudini. Iată de ce, în 2023, acțiunile de prevenire prin informare și educare trebuie să fie o prioritate, pentru că utilizatori online și „consumatori de discurs de ură” sunt inclusiv jurnaliștii, politicienii, liderii religioși sau liderii de opinie, exact cei care în ultimii patru ani au răspândit mesaje de ură și au instigat la discriminare.
Irina Corobcenco,
responsabilă de monitorizarea discursului de ură la Asociația Promo-LEX
Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și cel britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
——————————————————–
1. Consiliul Audiovizualului, Decizia nr. 160 din 16 mai 2022, https://consiliuaudiovizual.md/reports/
2. Serviciul, Ordinul nr. 13 din 24.02.2022, Ordinul nr. 14 din 26.02.2022, Ordinul nr. 16 din 28.02.2022, Ordinul nr. 18 din 07.03.2022, Ordinul nr. 20 din 10.03.2022, Ordinul nr. 22 din 15.03.2022 și Ordinul nr. 5 din 19 ianuarie 2023 cu privire la sursele cu conținut online care promovează informații ce incită la ură și război în condițiile stării de urgență instituite prin Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022
