Săptămâna trecută, mai multe portaluri informative au publicat și distribuit știri despre o minoră din Sadaclia, raionul Basarabeasca, rămasă însărcinată la vârsta de 15 ani. Unele instituții media au făcut publice fotografia tinerei și detalii care permit identificarea acesteia, ceea ce contravine normelor deontologice profesionale.
Știrile la subiect au fost scrise în baza unui video postat pe rețelele sociale pe 3 septembrie, de către Vasile Costiuc, președintele Partidului Democrația Acasă, care a vizitat minora și i-a adresat un șir de întrebări. Secvențele nu sunt prelucrate tehnic pentru a proteja identitatea copilei, iar în video sunt dezvăluite numeroase date cu caracter personal, între care numele, locul de trai, vârsta acesteia. Mai mult, ea este întrebată și oferă detalii despre presupusul tată al viitorului copil, precum și despre o altă persoană cu care s-ar afla în concubinaj.
Unele site-uri au preluat și au făcut publice aceste informații fără a garanta protecția minorei. Bunăoară, Stiri.md a titrat: „Strigător la cer: O minoră din Sadaclia a rămas însărcinată la 15 ani”. La fel au procedat portaluri precum Mamaplus.md și Stiripesurse.md. Alte surse au prelucrat tehnic materialul video pentru a ascunde fața minorei.
Cu referire la protecția identității minorului, Codul deontologic specifică: „Jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată despre copii, asigurându-se că publicarea unei atare informații nu va avea consecințe negative (sentimente de frică, suferință etc.) asupra acestora”. De asemenea, „jurnalistul protejează identitatea copiilor implicați în evenimente cu conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri, violență și abuz de orice fel etc.), inclusiv ca martori. Înregistrările audio/video și fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identității copiilor”.
Și Ghidul de stil cu norme etice sugerează ca, în materialele jurnalistice, să protejăm identitatea copiilor aflați într-o situație vulnerabilă. „Nu vom accentua stigmatizarea copilului; în calitatea noastră de jurnaliști și de oameni, vom evita să etichetam copiii și să descriem maniera în care au fost expuși represiunilor, inclusiv violențelor fizice și psihice sau discriminării”.
De asemenea, potrivit Legii cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei: „În mijloacele de informare în masă se interzice publicarea informaţiei ce conţine date cu caracter personal în cazurile în care (…) se prezintă fotografii ale copiilor sau materiale video despre aceştia în contextul unor fenomene sociale negative, ceea ce permite identificarea copiilor”.
„Dauna cea mai mare pe care o poate aduce un jurnalist unui copil în situație de risc este să îl expună public prin informațiile care le va prezenta în știre/articol. Ca să evităm astfel de situații, protejăm identitatea minorului. Asta înseamnă să nu prezentăm public numele, prenumele copilului sau ale părinților, numele localității în care aceștia se află, adresa domiciliului. Jurnaliștii au obligația să trateze cu mare atenție și alte detalii, precum vârsta copilului, clasa/școala în care învață, numărul de copii în familie, gradul de rudenie cu alte persoane din sat/oraș. Aceste detalii, de rând cu indicarea denumirii localității, pot duce ușor la identificarea copilului. Ar trebui să ne asigurăm, de asemenea, că nu expunem copilul dacă arătăm casa sau comunitatea în care acesta locuiește”, potrivit Nataliei Porubin, membră a Consiliului de Presă.
Ascultați și Podcastul CuMINTE: Între senzațional și etică jurnalistică. Imaginea copilului în context negativ
