La data de 23 septembrie, mai multe portaluri de știri au informat despre omorul unei bătrâne la Telenești, cu abateri deontologice ce țin de prezumția de nevinovăție a bănuitelor care ar fi comis crima, precum și în ceea ce privește relatarea detaliilor de la locul faptei.
Mai multe instituții media au publicat pe 23 septembrie știri despre cazul de la Telenești, cu titluri care conțin aprecieri și învinuiri, cum ar fi: Crimă la Telenești: Două adolescente au omorât o bătrână și au fugit (Stiri.md); Omor cu deosebită cruzime la Telenești: Două adolescente de 14 și 15 ani au înjunghiat o pensionară (Tvn.md); STRIGĂTOR LA CER! Două minore au omorât o femeie din Telenești. Calvarul prin care a trecut victima (Realitatea.md); Crimă îngrozitoare la Telenești! O femeie, omorâtă în urma unui conflict spontan. Două adolescente de 14 și 15 ani au fost reținute (Protv.md); Două copile de 14 și 15 ani au ucis cu cruzime o bătrână, la Telenești: Au înjunghiat-o de mai multe ori, apoi au aruncat cuțitele într-o fântână (Unimedia.info); Caz tragic în raionul Telenești: Două minore au ucis „cu deosebită cruzime” o femeie de 67 de ani (Moldova1.md).
Știrile transmit certitudinea că bănuitele ar fi comis crima, chiar dacă o decizie a instanței de judecată, care să demonstreze acest lucru, nu a fost pronunțată deocamdată.
A doua zi, câteva instituții de presă au publicat știri din interviul oferit de fiul bătrânei ucise reporterilor de la TV Nord, care descrie crima cu lux de amănunte, fapt ce nu corespunde principiului de interes public și, la fel, contravine eticii jurnalistice. Bunăoară: VIDEO // Fiul bătrânei ucise de două minore la Telenești a oferit detalii îngrozitoare despre crimă (Jurnal.md); VIDEO 18+ Fiul femeii ucise de două minore la Telenești a făcut dezvăluiri cutremurătoare despre crimă (Realitatea.md); Detalii șocante despre una din fetele care au omorât femeia de 67 ani – ce spune fiul bătrânei? (Ea.md).
Codul deontologic le impune jurnaliștilor să nu ofere publicului detalii morbide ale crimelor, accidentelor și catastrofelor naturale sau detalii privind tehnicile suicidale. Aceleași reguli se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video). Și Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști îndeamnă: „Vom relata principalele fapte ale unei infracţiuni/crime, evitând descrierea în cele mai mici detalii ale crimelor sângeroase, cum ar fi: Victima a fost de 28 de ori lovită în cap cu toporul şi aruncată în fântână (ce va avea de câştigat cititorul din aceste detalii?)”.
Pe de altă parte, Codul deontologic prevede că „jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces”. La fel, Ghidul prevede că „orice persoană este considerată nevinovată până la pronunţarea în justiţie a vinovăţiei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. (…) În text vom evita formulări care ar indica cu certitudine că suspectatul a săvârşit crima respectivă”.
În plus, potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, „orice persoană acuzată de săvârșirea unei infracţiuni sau contravenţii este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă”. De asemenea „persoanele care nu reprezintă autorităţile publice şi nu pot influenţa în niciun fel derularea procesului intentat, inclusiv mass-media, au dreptul să-şi exprime opinia privind vinovăţia unei persoane cu condiţia ca din contextul exprimării să reiasă clar că până la momentul dat nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă de condamnare a persoanei respective, că este vorba de opinii, şi nu de fapte confirmate, iar faptele pe care se bazează comentariile privind vinovăţia unei persoane şi calitatea procesuală a acesteia să fie expuse cu precizie”.
Într-o analiză pentru Mediacritica, expertul Daniel Goinic a explicat anterior de ce un presupus făptaș nu poate fi învinuit de presă până la pronunțarea unei decizii judecătorești și a oferit o recomandare mass-media. „Jurnaliștii trebuie să fie atenți totuși la conținutul și forma articolului elaborat. Interesul public reprezintă un criteriu esențial, iar articolul trebuie să contribuie la dezbaterea publică a acestei probleme. Atunci când difuzarea informațiilor este însoțită de comentarii părtinitoare, prejudiciabile sau necorespunzătoare, contribuția articolului lor la dezbaterea publică va fi una redusă sau, mai grav, va duce la o încălcare a drepturilor omului”, potrivit autorului.
