O parte din cele 10 posturi monitorizate de CJI au oferit acces relativ egal candidaților în alegeri, care au fost protagoniști în știri separate sau au fost menționați în materiale cu caracter electoral direct sau indirect, iar o altă parte au avut atitudini preferențiale față de unii candidați. De cele mai multe ori, subiectele electorale s-au bazat pe o singură sursă de informație, fără a asigura pluralismul de opinie și fără a trata problema în profunzime. Sunt concluziile celui de-al doilea raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) miercuri, 25 octombrie.
CJI a monitorizat principalele buletine de știri ale Moldova 1, TVR Moldova, Jurnal TV, Pro TV Chișinău, TV8, Cinema 1, ITV, Orizont TV, Vocea Basarabiei TV și Exclusiv TV, difuzate între 12-23 octombrie. Potrivit raportului, furnizorii de servicii media au fost selectați în baza mai multor criterii, cum ar fi audiența și impactul, forma de proprietate publică sau privată și limba difuzării – română sau rusă. Materialele analizate – cu caracter electoral direct și indirect – au fost supuse unei evaluări de conținut și de context, pentru a determina dacă sunt favorabile sau defavorabile unui sau altui partid/concurent electoral, potrivit autorilor raportului.
Astfel, în perioada 12-23 octombrie, experții CJI au identificat următoarele tendințe:
- Moldova 1 a reflectat pe larg campania electorală, oferind acces egal mai multor candidați electorali, fără a-i favoriza sau defavoriza pe vreunul dintre ei. Majoritatea știrilor au respectat rigorile profesionale, fiind corecte și echidistante.
- TVR Moldova a oferit spațiu de emisie pentru majoritatea concurenților electorali, pe care i-a reflectat echilibrat și nepărtinitor. Administrația publică centrală a fost reflectată preponderent în știri pozitive, favorizând ușor exponenții PAS, prind transfer de imagine pozitivă.
- Jurnal TV a reflectat obiectiv și nepărtinitor evenimentele de campanie, prezentând echilibrat activitățile majorității concurenților electorali. Candidatul MAN, Ion Ceban, a fost defavorizat de mai multe materiale negative despre activitatea Primăriei, iar reprezentanții partidului de guvernământ au fost favorizați de contextul pozitiv al știrilor în care a fost vorba de administrația publică centrală.
- Pro TV Chișinău a reflectat campania electorală neutru și echidistant, oferind acces egal majorității concurenților electorali. Ion Ceban a fost ușor defavorizat de tonalitatea negativă în care a fost prezentat în știri.
- TV8 a reflectat sumar și neutru campania electorală, oferind acces limitat în știri concurenților electorali. Postul nu a favorizat sau defavorizat evident vreun concurent electoral.
- Cinema 1 a asigurat spațiu de emisie pentru majoritatea concurenților electorali, favorizând ușor echipa PAS și pe candidatul acesteia la funcția de primar al capitalei, Lilian Carp, și pe candidatul MAN, Ion Ceban, prin numărul relativ mare de materiale. Administrația publică centrală și, implicit, partidul de guvernământ au fost favorizați de 10 materiale cu conotație pozitivă.
- ITV Moldova l-a defavorizat în mod evident pe Ion Ceban prin numărul mare de materiale în care Primăria Chișinău este pusă în lumină negativă, iar exponenții partidului de guvernământ au fost defavorizați de materialele în care apar negativ autoritățile publice centrale. Exponenții partidelor apropiate lui Ilan Șor au beneficiat de transfer de imagine pozitivă din materialele părtinitoare despre implicarea lui Șor în evacuarea cetățenilor moldoveni din Israel.
- Orizont TV a favorizat Partidul Șansă și Partidul Renaștere prin numărul mare de materiale în care reprezentanții acestei formațiuni au fost subiecți de știre, dar și prin materialele pozitive despre reprezentanții fostului Partid Politic Șor. Candidații MAN și ai PSRM au fost defavorizați de numărul mare de materiale cu conotație negativă.
- Vocea Basarabiei TV nu a oferit acces în știrile din prime-time concurenților electorali, reflectând campania doar din perspectiva procesului electoral. Postul a favorizat autoritățile publice centrale în mai multe știri cu conotație pozitivă, care pot fi favorabile și candidaților partidului de guvernământ.
- Exclusiv TV a reflectat sumar campania electorală, știrile electorale difuzate fiind neutre și echidistante. Postul nu a admis abateri deontologice și/sau favorizarea vreunui concurent electoral.
„În prima perioadă de raportare am avut mai multe știri care au fost neutre, echidistante, nu se observa favorizare sau defavorizare evidentă a vreunui concurent, pentru că am început monitorizarea la 1 octombrie, respectiv nu toți candidații fuseseră înregistrați în cursă. Ulterior, după înregistrare, aceștia s-au lansat în campanie și au organizat diferite evenimente. Astfel, a crescut și numărul știrilor care au reflectat aceste evenimente, la unele posturi, în timp ce alte posturi au reflectat sumar sau deloc în știrile din prime-time și s-a observat, datorită acestor știri cu caracter electoral indirect prin care au fost favorizați anumiți actori politici, favorizare și defavorizare”, a explicat Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, în conferința de presă în care au fost prezentate concluziile raportului.
Tot potrivit ei, „la mai multe posturi am văzut știri în care reprezentanții administrației publice centrale au apărut în context pozitiv. Asta și datorită evenimentelor care au avut loc, inclusiv Forumul platformei de sprijin pentru Moldova. Au fost multe știri cu multe detalii privind susținerea financiară de care vom beneficia. S-a vorbit despre integrare europeană, respectiv aceste știri au fost contabilizate ca și știri care pun în lumină pozitivă APL și respectiv reprezentanții partidului de guvernământ, pentru că toți concurenții care sunt pe listele partidului de guvernare promovează integrarea europeană și vorbesc că acesta este unul din obiectivele lor”.
La final, experții au venit și cu mai multe recomandări prin care televiziunile sunt îndemnați să utilizeze rapoartele de monitorizare ca instrumente de autoreglementare şi să elimine carențele, astfel încât activitatea lor să fie conformă cu normele legale și cele ale Codului deontologic al jurnalistului.