Incluziunea persoanelor LGBTQ+ în Republica Moldova rămâne un subiect marcat de contraste puternice între cadrul legal și realitatea socială. Deși legislația oferă, în principiu, protecție egală tuturor cetățenilor, stereotipurile, dezinformarea și discursul de ură continuă să alimenteze marginalizarea. Aceste fenomene
Inițiativele Comisiei Electorale Centrale (CEC) de ajustare a legislației electorale au fost transformate, pe unele portaluri, în planuri de „renunțare la neutralitatea și independența Republicii Moldova”, chiar dacă propunerile se află abia la etapa consultărilor publice pe platforma instituției. La
Deficitul de informare despre grupurile vulnerabile din Republica Moldova este o realitate persistentă, care contribuie direct la menținerea stereotipurilor și a atitudinilor excluzive. Accesul inegal la informație, în special între mediul urban și cel rural, creează discrepanțe majore în nivelul
Anul 2026 va marca o „tranziție clară a actorilor ostili” de la campanii vizibile, de tip electoral, la o strategie de presiune continuă asupra relației dintre stat și cetățean. Conform unui raport al Centrului pentru comunicare strategică și contracarare a
Dezinformarea a evoluat într-o „amenințare persistentă și avansată”, alimentată de rețele de trolli, actori locali credibili și tehnologii precum inteligența artificială. Despre noile forme ale dezinformării, impactul tehnologiilor emergente și necesitatea unor răspunsuri coordonate, la Chișinău au discutat mai mulți
Dezinformarea, lipsa de reacție la informațiile false și nivelul scăzut de încredere în mass-media și instituții sunt printre principalele vulnerabilități identificate în sudul Republicii Moldova, potrivit studiului despre cunoștințele, atitudinile și practicile populației din UTA Găgăuzia și Taraclia cu privire
