Într-o perioadă în care tinerii sunt expuși unei avalanșe de informații distribuite pe Internet și rețele sociale, dezvoltarea unor abilități precum filtrarea surselor, gândirea critică și reziliența la dezinformare devine o provocare majoră pentru instituțiile de învățământ. O soluție vine
Demisia premierului Alexandru Munteanu a generat interpretări și speculații pe site-uri cu orientare prorusă. Deși evenimentul reprezintă un fapt politic legitim, multe dintre materialele publicate ulterior nu s-au limitat la relatarea faptelor, ci au construit narațiuni care urmăresc să compromită
O decizie a unei instituții a statului este prezentată drept un „ultimatum politic”. O opinie despre prețul gazelor este transformată într-o dovadă a „jefuirii” Republicii Moldova de către România și Uniunea Europeană. Iar un proiect de lege ce vizează salariile
„Republica Moldova își pierde suveranitatea în fața Uniunii Europene”, „300.000 de imigranți vor înlocui populația locală”, „statul atacă credința și pregătește românizarea țării”, „neutralitatea este abandonată, iar Moldova este împinsă spre război”. Sunt câteva dintre narațiunile identificate ca fiind dominante
O rețea de 175 de conturi false pe Facebook, 259 de conturi inautentice pe TikTok care au generat peste 115 milioane de vizualizări, dar și campanii coordonate pe X demonstrează că rețelele sociale au devenit „principalul instrument de răspândire a
Un program de implementare pentru anii 2026-2030 a Strategiei naționale pentru cultură și patrimoniu, aprobat recent de Guvern, propune o serie de măsuri pentru consolidarea rezilienței sociale și utilizarea ecosistemului cultural ca scut în fața dezinformării și a războiului hibrid
