Într-o realitate în care rețelele sociale au devenit principalele canale de informare pentru tot mai mulți oameni, rolul celei de „a patra putere în stat” reprezintă o provocare tot mai mare pentru presa tradițională. Despre misiunea jurnaliștilor de investigație în
O bună parte din reprezentanții mai multor grupuri vulnerabile din Republica Moldova susțin că preferă să se informeze din mai multe surse, iar încrederea lor în presă depinde de confirmarea informațiilor prin verificarea în mai multe surse oficiale, arată studiul
Întrebare: Am întâlnit termenul „spălarea narațiunilor” în analize despre propagandă și dezinformare. Ce înseamnă mai exact și cum funcționează? Răspuns: Spălarea narațiunilor (narrative laundering, din limba engleză) este o tactică subtilă de manipulare informațională prin care o idee falsă, radicală
Dezinformarea și impactul inteligenței artificiale (AI) asupra modului în care este produsă și distribuită informația sunt două provocări majore ale anului 2025. Concluziile se conțin în raportul global „The State of Journalism 2025”, publicat de platforma de cercetare și networking
În era vitezei digitale, când un mesaj pe Telegram poate deveni „știre” în doar câteva secunde, ne întrebăm tot mai des: „Ce este, de fapt, o sursă de încredere?”. Și mai ales: „Cine are interesul să ne manipuleze?”. În cadrul
Întrebare:Am citit într-un articol despre propaganda rusă și eșecurile democratice din Europa de Est despre un concept numit huliganism post-aderare. Ce înseamnă mai exact și de ce e important? Răspuns: Huliganismul post-aderare este un termen formulat de politologul bulgar Venelin
