Marcarea zilei de 9 Mai a fost așteptată cu o oarecare îngrijorare de către o parte a societății Republicii Moldova. Pe lângă evoluțiile din regiune, interzicerea Panglicii Sf. Gheorghe i-a determinat pe mai mulți să se întrebe cum și, mai ales, cu ce consecințe vor trece evenimentele anunțate pentru acea zi.
Interzicerea simbolurilor „Z” și „V”, precum și a Panglicii Sf. Gheorghe, despre care autoritățile spun că reprezintă simboluri ale „agresiunii Federației Ruse în Ucraina”, a intrat în vigoare la 20 aprilie. Autorul amendamentului este deputatul PAS Lilian Carp, care și-a motivat inițiativa prin faptul că „aceste semne justifică agresiunea militară asupra Ucrainei și nu trebuie admisă glorificarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova”.
Decizia a provocat un ping-pong de declarații între diplomația rusă și cea moldoveană. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a spus la 20 aprilie că interzicerea panglicii bicolore de către Republica Moldova ar fi „o insultă la adresa memoriei eroilor” care „și-au apărat țările și popoarele din alte țări de fascism și nazism”. A urmat o declarație publică a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău, în care se spune că limbajul utilizat de reprezentanta oficială a diplomației ruse este „inacceptabil”, că ar „menține retorica neconstructivă și inacceptabilă la adresa președintelui Republicii Moldova”, iar evenimentele istorice ar fi „instrumentalizate în scopuri de propagandă”.
Astfel, pe fundalul acestui schimb de replici, temerea că marcarea evenimentelor în ziua de 9 Mai ar putea avea consecințe nefaste nu era lipsită de temei.
Despre 9 Mai, pe scurt
La Chișinău, pe 9 Mai, a fost organizat marșul dedicat „Zilei Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei”. În pofida interzicerii panglicii negru-oranj, mai mulți lideri ai opoziției proruse din Republica Moldova au purtat-o la piept. Între aceștia s-a numărat și fostul președinte socialist, Igor Dodon, care a declarat că interdicția este „o greșeală” a actualei guvernări.
Întrebat de presă despre utilizarea panglicii bicolore ca simbol în războiul Rusiei contra Ucrainei, Igor Dodon a oferit următorul răspuns: „Este regretabil ceea ce se întâmplă în Ucraina. Sunt vecinii noștri, sunt frații noștri, noi avem o diasporă ucraineană foarte mare în interiorul țării, dacă nu greșesc a doua la număr după moldoveni, de aceea este dureros ce se întâmplă în Ucraina. Dar și rușii sunt prietenii noștri, sunt parteneri strategici, regretabil că nu au găsit o soluție, pentru problemele care sunt, pe cale pașnică. Sperăm că, în timpul apropiat, se va găsi o soluție pe cale diplomatică”, a fost răspunsul politicianului.
În timpul marșurilor de comemorare de pe 9 Mai, poliția nu a intervenit împotriva celor care au ales să poarte Panglica Sf. Gheorghe. I-a filmat și i-a fotografiat însă, anunțând ulterior că îi va sancționa.
Cum au reflectat 5 posturi TV evenimentele din 9 Mai?
Am analizat conținutul și modul în care au fost prezentate evenimentele din 9 Mai în principalele buletine de știri ale zilei la cele mai vizionate posturi de televiziune la nivel național, potrivit studiului de audiență realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Este vorba de Prime TV (22%), Moldova 1 (19%), Jurnal TV (18%), NTV Moldova (17%) și Primul în Moldova (15%).
În prezentarea celor mai importante evenimentele ale zilei, moderatorul a anunțat că „pe alocuri, 9 Mai, dată cu roșu în calendar, continuă să fie un subiect al controverselor. Mii de oameni, printre care deputați și membri ai Partidului Socialiștilor și ai Partidului Comuniștilor, au participat la un marș în memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial”. Jurnaliștii au numit marșul unul „între comemorare și sfidare”, din cauza faptului că mulți participanți au ales să încalce legea care interzice purtarea Panglicii Sf. Gheorghe. Reporterii au început buletinul propriu-zis cu un reportaj dedicat încălcărilor documentate de Poliție, precizând că „sărbătoarea a fost marcată de incidente”, iar 90 de persoane au ajuns în atenția oamenilor legii pentru încălcări. Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), în țară au fost organizate 50 de marșuri la care ar fi participat peste 37.000 de oameni. În buletin sunt citați prim-ministra Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu, ultimul declarând că „omenirea nu și-a învățat lecția celui de-al Doilea Război Mondial” și condamnând astfel războiul din Ucraina. De asemenea, a fost prezentat și un reportaj dedicat reprezentanților Partidului Șor, inclusiv despre ajutoarele oferite pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial.
În timp ce unele instituții de presă au evitat să prezinte, bunăoară, parada de la Moscova sau, dimpotrivă, să vorbească doar despre războiul din Ucraina, jurnaliștii de la Prime TV au prezentat ambele evenimente, menționând că, în timp ce în Rusia Ziua Victoriei era sărbătorită cu urale și parade, Ucraina a fost scena unor noi atacuri din partea trupelor ruse.
Principalul buletin al zilei de la postul public de televiziune a început cu un reportaj dedicat evenimentelor din 9 Mai. Reporterii au anunțat că aproximativ 7.000 de persoane au mărșăluit prin centrul Chișinăului, cifră prezentată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu. Ei au observat că „majoritatea manifestanților nu au purtat simbolurile interzise, folosite în agresiunea rusă asupra Ucrainei. Totuși, unii nu au respectat legea, inclusiv foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon, care au condus coloana”. Reportajul propriu-zis a început cu un vox-populi realizat printre manifestanți, în care oamenii sunt întrebați de ce poartă la piept Panglica Sf. Gheorghe. Vocile au fost echilibrate. În timp ce unii susțin că acest simbol îi deranjează doar „pe cei care au pierdut războiul” și că „renaște fascismul în Ucraina”, alții regretă că evenimentele dedicate zilei de 9 Mai sunt „cusute cu ață albă” și că politicienii implicați încearcă să „obțină capital politic”.
Grupajul de știri externe a început cu constatarea că „în timp ce Rusia sărbătorește victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, trupele sale continuă bombardarea orașelor ucrainene”. Este citat liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, care, potrivit reporterilor, „a declarat că Ucraina va câștiga războiul împotriva Rusiei deoarece luptă pentru teritoriul său. «Acesta nu este un război între două armate, acesta este un război între două viziuni asupra lumii», spune Zelenski”. În ce privește evenimentele de la Moscova, s-a anunțat că în Piața Roșie au defilat 131 de mașini de luptă și 11.000 de militari. Jurnaliștii de la Moldova 1 au difuzat și o parte din discursul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ținut în cadrul evenimentului, inclusiv secvența în care liderul de la Kremlin a făcut referire și la Ucraina. „În mod deschis se desfășurau pregătirile pentru o altă operațiune în Donbas, pentru o invazie a pământurilor noastre istorice, inclusiv a Crimeii”, a declarat Putin, justificând astfel atacul asupra Ucrainei și insistând că acesta este unul „forțat, oportun și corect”. Moldova 1 a observat că la eveniment nu a participat nici un lider străin.
„Miting cu simboluri interzise” este titlul reportajului ce deschide jurnalul orei 19.00. Reporterii observă că „mai mulți oameni au intonat cântece sovietice sub drapele roșii, cu secera și ciocanul, și cu panglica negru-oranj”. În ce-i privește pe liderii manifestației, în material se menționează că „fruntașii PSRM și ai PCRM au purtat demonstrativ panglica negru-oranj”.
În centrul Capitalei, reporterii Jurnal TV au fost intimidați să-și facă meseria, un manifestant a încercat să-i împiedice să intervieveze participanții. În plus, unii dintre cetățenii prezenți la manifestare le-au recunoscut reporterilor că ar fi fost plătiți pentru a lua parte la marș, precizând că banii le-ar fi fost oferiți pentru hrană, alții au părut deranjați de întrebările insistente ale jurnaliștilor și le-au răspuns într-un limbaj mai puțin civilizat. Unele cuvinte indecente ar fi trebuit acoperite cu sunete speciale. În discuția cu unul dintre participanți, unul dintre reporterii Jurnal TV a continuat dialogul la limita deontologiei.
Mai jos redăm dialogul dintre reporter și interlocutor:
Reporter: Unde mergeți?
Participant la marș: Mă duc la fete! Mergi cu mine?
Reporter: Unde la fete?
Participant la marș: La pr********ci, mergi?
Reporter: Serios? Și cât veți plăti pentru asta?
Participant la marș: Degeaba.
Reporter: Da unde le-ați găsit?
Participant la marș: Dă-mi te rog pace, măi!
Reporter: Da unde le-ați găsit?
Participant la marș: Unde le găsești și tu! Dă-mi, te rog, pace!
Nu este limpede ce a urmărit reporterul prin acest dialog și care este valoarea răspunsurilor pe care le-a primit.
Reporterii au mai observat că legea privind interzicerea simbolurilor de război a fost sfidată „de la nord, la sud”, prezentând secvențe video realizate de jurnaliști la Comrat, Ceadîr-Lunga, Bălți. La fel, în discuții cu jurnaliștii Jurnal TV, participanții la marș au menționat că au venit la paradă cu transport asigurat de Partidul Șor sau de primarii socialiști, însă au lipsit reacții ale formațiunilor politice indicate, astfel nefiind asigurat dreptul la replică al acestora.
Spre finalul buletinului a fost prezentată și poziția liderului de la Moscova, Vladimir Putin, și a celui de la Kiev, Volodimir Zelenski. Putin este citat cu declarația că intervenția în Ucraina a fost necesară pentru că „Occidentul se pregătea să ne invadeze pământul, inclusiv Crimeea”. La Kiev, Volodimir Zelenski a declarat că țara sa va câștiga războiul cu Rusia și că „Ucraina nu va ceda nici un teritoriu”.
Buletinul a debutat cu un reportaj ce a elogiat puterea sovietică și rolul URSS în încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Pe fundalul unor cântece sovietice au fost prezentate imagini de arhivă de acum 77 de ani, iar la final moderatoarea a precizat că „chiar și după aproape opt decenii de la sfârșitul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, oamenii continuă să se bucure de victoria obținută de trupele sovietice în marea conflagrație militară”.
Urmează un material dedicat evenimentelor organizate de 9 Mai în Capitală. Afirmația moderatoarei că „la Chișinău au fost organizate concomitent Marșul Victoriei și regimentul Nemuritor, două acțiuni care au întrunit peste 25.000 de oameni, un număr record pentru astfel de acțiuni în țara noastră” ridică mai multe semne de întrebare. Și asta pentru că cifra a fost invocată fără să se facă trimitere la vreo sursă. În plus, Viorel Cernăuțeanu a declarat că în republică s-au organizat manifestații prilejuite de Ziua Victoriei în al Doilea Război Mondial în peste 50 de localități, la care au participat în total aproximativ 37.000 de persoane. Răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Cernăuțeanu a precizat că la Marșul Victoriei de la Chișinău au participat 7.000 de persoane.
Între altele, buletinul a inclus și o știre despre faptul că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat o scrisoare de felicitare pentru preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prin care transmite felicitări moldovenilor şi o roagă pe şefa statului să le transmită veteranilor „cuvinte de recunoştinţă şi respect”.
A urmat un reportaj în introul căruia moderatoarea a anunțat că „legea care interzice Panglica Sf. Gheorghe nu i-a speriat pe unii participanți la Marșul Victoriei. Mai mult, aceștia au ales să prindă la piept panglica bicoloră în semn de protest față de decizia autorităților”. În timpul reportajului s-a menționat, făcându-se trimitere la oamenii care au ales să poarte panglica, că aceasta are o semnificație „specială pentru milioane de oameni în toată lumea” și că interdicția acesteia în Republica Moldova „a avut scopul să dezbine societatea și să descurajeze cetățenii patrioți, însă intenția a eșuat”.
În buletinul de știri au lipsit opinii alternative la temă. Mai mult, au fost prezentate păreri ale participanților că „noi suntem învingători, nu trebuie să aplecăm capul în fața Europei, noi trebuie să cunoaștem victoria noastră”. Reporterul nu a intervenit pentru a aminti că, de fapt, și Europa celebrează Victoria contra nazismului, iar Uniunea Sovietică a avut inclusiv aliați occidentali în cel de-al Doilea Război Mondial.
Buletinul de la 21:00, la Primul în Moldova, a debutat cu un reportaj despre participarea prim-ministrei Natalia Gavrilița și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, la evenimentele dedicate „Zilei Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei”. La fel ca și în cazul NTV, se menționează că la marș au fost 25.000 de oameni, fără să se precizeze însă sursa acestei cifre. De fapt, o bună parte din materialele prezentate la Primul în Moldova sunt trase la indigo cu cele de la NTV, inclusiv reportajul în care se vorbește despre faptul că o parte dintre participanții la marș purtau Panglica Sf. Gheorghe în pofida interdicției.
Concluzii:
- Așadar, unele instituții de presă – NTV, Primul în Moldova – nu au oferit opinii echilibrate în voxurile dedicate evenimentelor din ziua de 9 Mai. Reportajele au prezentat păreri care criticau decizia autorităților de interzicere a Panglicii Sfântului Gheorghe, fără să fie citați cetățeni care sprijină această decizie. Asemenea abordări încalcă Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, care stipulează că „jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea”.
- De partea cealaltă, în cazul reportajului realizat de Jurnal TV, jurnaliștii au fost suficient de insistenți să afle cum și în ce condiții au venit oamenii din teritoriu la evenimentele desfășurate la Chișinău, fără însă să ceară explicații și de la cei despre care interlocutorii au spus că i-ar fi adus organizat. Codul deontologic stipulează că „jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană supusă criticii negative are dreptul la replică, prin care să precizeze informația inexactă sau să infirme informația”.
- Lipsa echilibrului opiniilor în buletinele de știri încalcă și art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale – „Asigurarea informării corecte”, care prevede, între altele, că „în cadrul programelor audiovizuale de ştiri, pentru care exactitatea şi corectitudinea sunt esenţiale, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă şi imparţială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitor opinii”.
În general, modul în care a fost prezentată ziua de 9 Mai în buletinele de știri lasă impresii contradictorii și oglindește disensiunea din societate asupra aceluiași eveniment istoric – Victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Și în acest an a putut fi constatat faptul că evenimentul este în continuare monopolizat ideologic, iar marele perdant al acestei situații este telespectatorul care este lipsit de o abordare corectă și analitică a temei.
Diana Răilean
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Combaterea propagandei și a manipulării prin instrumente de educație media”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în perioada noiembrie 2021 –noiembrie 2022, cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.
