Marcarea Zilei Limbii Române în Republica Moldova, sărbătorită anual la 31 august, a fost o ocazie pentru relansarea unor narațiuni de propagandă în spațiul mediatic. Unele surse cu politică editorială prorusă readuc în spațiul public vechile teze despre „românizare forțată”, „pierderea identității moldovenești” și „amenințarea suveranității”. „Este o dezbatere falsă, creată în jurul acestei narațiuni”, atrage atenția istoricul Sergiu Bejan, expert la Comunitatea WatchDog.
În timp ce instituțiile statului, societatea civilă și numeroși cetățeni au celebrat oficial Ziua Limbii Române, în surse de informare de opoziție și în unele media de limbă rusă au apărut titluri și narațiuni menite să reactiveze vechile clivaje identitare.
De exemplu, textul apărut pe site-ul Moldova25.online întreabă din titlu „Nu avem nimic al nostru. De ce autoritățile au organizat dictarea în limba română?” și vine să inducă ideea unei identități pierdute și a unei politici culturale „străine”, impuse de guvernare. Se promovează narațiuni despre „ștergerea istoriei și eroilor moldoveni” și „românizarea forțată” de către PAS, prezentând dictarea națională în limba română, desfășurată la Chișinău, ca pe un act suspect și lipsit de legitimitate. Sunt citate exclusiv voci apropiate curentului promoldovenist, ceea ce creează o imagine unilaterală. În plus, comparația forțată cu Ucraina, unde „totul ar fi început prin împărțirea oamenilor pe criterii lingvistice și religioase”, servește la cultivarea fricii de conflict civil. Ministrul Educației este demonizat ca „ștergător al istoriei” și „promotor al unionismului”.
Iar pe unele canale de Telegram au circulat în aceste zile mai multe postări precum că „Guvernul șterge limba moldovenească”, „Sandu și PAS impun românismul” sau „Blocul Șor apără identitatea națională”, conturând ideea falsă că actuala guvernare ar încerca să șteargă o parte din identitatea cetățenilor Republicii Moldova.
Pe aceste rețele, Partidul Acțiune și Solidaritate și Maia Sandu sunt prezentați drept cei care „șterg limba moldovenească” prin modificări legislative și prin „impunerea românismului”, pentru a alimenta percepția de amenințare la adresa identității. În același registru, s-a afirmat că „România și UE amenință suveranitatea Moldovei”, o teză care alimentează teama față de partenerii externi ai țării și sugerează că apropierea de România ar echivala cu o pierdere de suveranitate.
Potrivit istoricului Sergiu Bejan, astfel de mesaje nu sunt întâmplătoare. „Vechea frică față de România este dezvoltată și observăm că propaganda rusă împinge această narațiune că Moldova ar fi românizată și că sub actuala guvernare PAS ne-am pierde identitatea moldovenească. Propaganda rusă este conștientă că dacă Republica Moldova are relații bune cu România, atunci acest fapt este în detrimentul Rusiei. Se încearcă escaladarea nemulțumirilor, crearea unui conflict artificial și am văzut cazul României, unde s-a semănat ură profundă față de românii din Republica Moldova”, a precizat expertul.
„În paralel, este întreținută o dezbatere falsă în jurul denumirii limbii, pentru ca oamenii să fie ocupați cu dispute sterile și să nu se concentreze asupra pericolului real: influența rusă și trecutul politicienilor proruși. În realitate, acest subiect este deja expirat, mai ales că mediul academic și Curtea Constituțională s-au pronunțat de nenumărate ori în această privință. În plus, rezultatele recensământului din 2024 arată că tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova consideră că limba pe care o vorbesc este limba română”, mai spune Sergiu Bejan.
