Întrebare: Urmăresc des noutățile pe portalul Mediacritica, ascult podcasturi și foarte des am auzit despre teoria conspirației, mai ales de la debutul pandemiei de coronavirus. Nu înțeleg prea bine această noțiune. La ce se referă și ce impact are asupra informării noastre?
Răspuns:
Teoriile conspirației au luat amploare, într-adevăr, odată cu pandemia de Covid-19, multe dintre ele nocive și înșelătoare, care s-au răspândit în mare parte în mediul online. Invazia Rusiei în Ucraina este un nou prilej pentru răspândirea diferitelor teorii ale conspirației.
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, o conspirație este o uneltire îndreptată împotriva (conducătorilor) statului sau a ordinii publice, un complot, o conjurație. Teoriile conspirative sunt însă ipoteze neverificate și pentru care nu există dovezi credibile, dar care sunt promovate precum că ar reprezenta un adevăr.
Convingerea că o structură secretă, dar influentă, este responsabilă pentru un eveniment inexplicabil, potrivit OSCE.
„Oamenii sunt inundați de informații provenite de la familie, prieteni, comunitate și surse online. Forțele politice, economice, culturale și de altă natură modelează narațiunile la care suntem expuși zilnic, iar relațiile ascunse dintre aceste forțe sporesc complexitatea situației. Din cauza nevoii psihologice și emoționale de a da sens informațiilor și de a înțelege de ce s-a întâmplat ceva, unii oameni pot cădea pradă teoriilor conspirației”, explică într-o cercetare Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Citiți și: #PEÎNȚELES. Ce înseamnă război hibrid? – Mediacritica
De reținut că teoriile conspirației vizează adesea sau discriminează o categorie de persoane care este percepută ca fiind inamicul din spatele unei amenințări reale sau imaginare. Ele pot fi periculoase pentru că seamănă neîncredere în instituțiile publice, în informațiile furnizate de cercetători, oameni de știință, experți.
Teoria conspirației este convingerea că anumite evenimente sau situații sunt manipulate în secret de forțe puternice, malefice, potrivit Comisiei Europene.
Pe Mediacritica găsiți, la fel, multe materiale în care am adus exemple concrete de astfel de teorii. Iar într-o ediție a podcastului cuMINTE am prezentat miturile despre Covid-19 care au făcut înconjurul lumii.
Primul pas pentru stoparea teoriilor conspirației este să știm că acestea există. Fiți vigilenți și împiedicați-le să se răspândească, ne îndeamnă Comisia Europeană și UNESCO, care au elaborat un amplu articol la temă. Îl puteți găsi AICI.
Citiți și: #PEÎNȚELES. Ce înseamnă termenul „maskirovka”? – Mediacritica
Pentru a înțelege mai bine actualitatea informațională în care trăim, puteți adresa întrebări echipei Mediacritica, iar noi vă vom răspunde. Vă îndemnăm să ne scrieți la adresa redactia@ijc.md sau pe paginile noastre de Facebook ori Instagram.
