Ce sunt normele deontologice și de ce jurnaliștii trebuie să le respecte

Jurnalistul își exercită profesia în scopul servirii interesului public.

Jurnalistul pune la îndoială orice informație colectată.

Jurnalistul nu folosește în interes personal sau în interesul unor persoane apropiate lui informația confidențială aflată în posesia sa. Acestea sunt doar trei dintr-un șir lung de norme de etică profesională ce fac parte din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Ai auzit și tu de el? Cel mai probabil că da. Și, la fel de probabil, ai auzit de faptul că jurnaliștii ar trebui să respecte anumite reguli de etică profesională în tot ceea ce fac. Ce presupun aceste reguli, mai exact? Și, în general, de ce presa trebuie să țină cont de niște norme deontologice? Sunt Ana Sârbu, și împreună cu mai mulți experți vom încerca să răspundem la aceste întrebări în ultima ediție a Podcastului cuMINTE din acest an.

Un prim cod de etică al presei a văzut lumina zilei în urma unei sugestii a Comisiei Hutchins, în anul 1947. Comisia Hutchins era, de fapt, Comisia pentru Libertatea Presei, care a fost formată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, comisia a considerat că ziarele, radiodifuzorii și jurnaliștii trebuie să fie responsabili pentru modul în care informează cetățenii. Cele cinci linii directoare pentru presă, create de comisie, au stat la baza codurilor deontologice ale jurnaliștilor din întreaga lume.

În țara noastră, Codul deontologic al jurnalistului a fost aprobat abia pe 3 mai 2011, după ce a fost elaborat de un grup de experți media din cadrul Consiliului Europei și din Republica Moldova, în baza textului „Codului principiilor de etică profesională al jurnalistului din Republica Moldova”, adoptat în 1999 de Uniunea Jurnaliştilor.

Documentul a suferit redactări și completări în 2019, urmare a unor dezbateri desfășurate de Consiliul de Presă din Republica Moldova, iar din mai 2020, Codul poate fi semnat atât de redacțiile instituțiilor de presă, care nu făcut acest lucru anterior, jurnaliștii ca persoane fizice, dar și studenții absolvenți ai facultăților și școlilor de jurnalism din țara noastră.

Codul deontologic al jurnalistului este unul dintre instrumentele de autoreglementare a presei, ceea ce înseamnă că jurnaliștii au convenit acest set de norme singuri, ei între ei, fără a fi obligați de stat, de exemplu. Prin urmare, ei își asumă să respecte acest cod de bunăvoie, dar nu sunt obligați prin lege să o facă. Codul deontologic nu este o lege. Iar dacă cineva din presă a încălcat vreo normă din acest cod, el sau ea nu vor fi trași la răspundere legală pentru ceea ce au făcut. Așa deci, aplicarea Codului deontologic îi revine fiecărui jurnalist și fiecărei redacții din Republica Moldova. Felul în care el este respectat urmărește Consiliul de Presă din Republica Moldova, care examinează încălcările, emite decizii de constatare și face recomandări. Atenție, doar recomandări.

Întâi de toate, să explicăm ce presupune un cod deontologic. Este un ghid cu norme etice, care îi încurajează pe cei care profesează o anumită meserie să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce fac. În cazul presei – pentru informațiile pe care le oferă. Mai multe detalii ne oferă Aneta Gonța, cercetătoare media și, în prezent, vicepreședinta Consiliului Audiovizualului:

„Deontologia provine etimologic de la cuvintele grecești dentos, care înseamnă obligație, responsabilitate, datorie, și logos, care înseamnă știință sau teorie. Prin urmare, deontologia este știința sau teoria datoriei, aplicate unei profesii, unei meserii. Etica la rândul său provine și ea de la un cuvânt grecesc – ethos, care înseamnă datină sau obicei, iar adus în actualitate, în modernitate, tradus în limbajul folosit astăzi, etica înseamnă un set de norme de conduită și obligații în același timp, atribuite unei profesii, unei meserii, unui domeniu de activitate. Cod deontologic al jurnalistului este, de fapt, un document sinteză al principalelor norme etice și deontologice pe care este bine să le respecte jurnalistul, jurnalista care se respectă și care vrea să-și facă bine meseria. Codul deontologic dublează, în sensul cel mai bun al cuvântului, normele legale, acolo unde avem reglementare, dar și ajută foarte mult ca meseria să se dezvolte în direcția potrivită, în direcția bună, acolo unde această reglementare lipsește. De exemplu, în cazul Republicii Moldova, când vorbim despre domeniul audiovizualului, care este reglementat de Codul serviciilor media audiovizuale, atunci Codul deontologic al jurnalistului este o complementare, un ajutor în plus pentru lege, o detaliere, dacă vreți, a legii speciale care reglementează domeniul, iar acolo unde este vorba despre domenii nereglementate, cum ar fi online-ul la noi, presa sau jurnaliștii care își fac meseria, activează doar pe online, codul deontologic al jurnalistului este de fapt legea lor, chiar dacă face parte din autoreglementare și nu din reglementare. Respectarea codului deontologic și a normelor care sunt listate acolo este o dovadă, de fapt, a profesionalismului unui jurnalist. Cu cât mai mult sunt respectate aceste norme, acest set de norme de conduită și de obligațiuni morale din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, cu atât probabilitatea, posibilitatea ca jurnalistul respectiv să evolueze și să-și facă din ce în ce mai bine, mai corect meseria, să fie corect în raport cu publicul pe care îl servește este mai mare. De aceea, Codul deontologic trebuie să rămână important, o biblie, o carte de căpătâi dacă vreți, pentru toți jurnaliștii care pretind că sunt într-adevăr jurnaliști și își fac această meserie din cele mai bune intenții, care nu au alte interese în afară de cele de informare a publicului din Republica Moldova”.

Potrivit președintei Consiliului de Presă de la Chișinău, Viorica Zaharia, te poți numi jurnalist numai dacă respecți Codul deontologic. 

„De fapt, deontologia face diferența, mai ales acum, când producătorii de conținut media sunt și bloggerii, și vloggerii, si oricine utilizează rețele de socializare. Ei nu au și nu pot avea norme etice, cum avem noi, jurnaliștii. Normele deontologice sunt, de fapt, niște repere pentru exercitarea profesiei și cuprind totul – cum trebuie corect să aduni, să procesezi informația, s-o prezinți, cum să te comporți cu sursele și în societate. În afară de faptul că sunt indicii de calitate, corectitudinea și acuratețea sunt, în același timp, o protecție a jurnalistului. Cine respectă, puțin probabil să fie dat în judecată pentru defăimare sau afirmații care nu corespund adevărului. Eu și studenților le spuneam adesea – jurnalistul trebuie să fie gata să răspundă pentru orice virgulă pusă în text, în caz că cineva sau cel despre care ai scris are pretenții sau te dă în judecată – asta înseamnă să verifici, să te asiguri că ai scris corect, că nu ai exagerat, că nu ai greșit nimic. De asemenea, să scrii deontologic înseamnă să ai respect pentru public și chiar și pentru persoana pe care o critici. Să-i ceri reacția, să îi redai vorbele cu acuratețe, netendențios. Deocamdată, deontologia la noi este o alegere, dar nu ar trebui să fie. Sunt jurnaliști care aleg să nu o respecte și lucrează pentru politicieni – adică prezintă informațiile tendențios, unilateral, trunchiat. Alții, dimpotrivă, nici nu înțeleg de ce te-ai mai numi jurnalist dacă lucrezi pentru cineva pe care, de fapt, trebuie să-l monitorizezi atent”.

Despre importanța Codului deontologic al jurnalistului se discută în primii ani de facultate la universitățile de la Chișinău. Mariana Tacu este șefa Departamentului Teoria şi Practica Jurnalismului la Universitatea de Stat din Moldova, acolo unde predă Etica jurnalistică studenților din anul II:

„Cu siguranță, studenții Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării cunosc despre existența unui Cod deontologic al jurnalistului încă din primul an din facultate, fiindcă se poartă discuții în cadrul a mai multor discipline despre normele etice. Însă, în mod detaliat acesta este studiat în anul 2, ciclul 1 licență, în cadrul cursului de Etică și Integritate profesională. Este un curs fundamental, de bază, acesta este unul complex, cuprinde atât o parte teoretică, dar și lecții practice. Anume în cadrul acestor lecții practice în a doua parte a semestrului noi organizăm o serie de dezbateri în baza fiecărui principiu din codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. În procesul de organizare a acestor dezbateri, studenții își asumă anumite roluri, selectează cazuri actuale, fie de încălcare a principiilor și normelor etice, fie de respectare a acestora, fiindcă trebuie să aducem în fața lor atât practici pozitive, cât și exemple negative, din păcate. Și la finalul cursului se observă o viziune critică a lor asupra materialelor din presă: identifică mult mai ușor erorile etice și știu și înțeleg ce înseamnă acuratețe informațională, respectarea regulilor surselor, prezumție de nevinovăție, protecția minorilor în mass-media și alte, alte aspecte foarte importante în munca unui jurnalist, care se desfășoară zi de zi”.

„Consider respectarea Codului jurnalistului ca fiind un mod de viață. Un element crucial în meserie, deoarece aceștia să află în prima linie și ei trebuie să fie sursa de adevăr, liberă și independentă, pentru că despre aceasta este jurnalismul – verticalitate și veridicitate. Un model pentru întreaga societate”, a precizat studenta în anul I la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul USM, Iuliana Crețu.

Și elevele din gimnaziul Brânzenii Vechi, raionul Telenești, studiază despre normele de etică ale jurnaliștilor la orele de Educație pentru media. „Jurnaliștii sunt persoane publice și mă gândesc că este absolut inadmisibil ca un jurnalist să insulte sau să jignească, să fie agresiv în exprimare, să fie indecent în exprimare, să atace alte persoane care au o altă opinie decât a lor. Părerea mea este că jurnaliștii ar trebui să aibă mare grijă de reputația lor profesională, fiindcă ei sunt cei care ne aduc știrile în casele noastre”, spune Corina Bolocan, elevă în clasa a 7-a.

„Societatea în care trăim, mediul virtual este deosebit de intoxicat de propagandă, manipulare și răspândirea falsurilor. Este foarte important ca jurnaliștii să respecte normele de etică, să păstreze echidistanța și să nu-și exprime deschis preferințele politice. Părerea mea este că un jurnalist are dreptul să-și exprime părerea pe rețelele sociale, dar acest lucru trebuie făcut foarte atent”, a adăugat colega de clasă a elevei, Sorina Sîrbu.

Despre deontologia în presă se vorbește și la cursurile de Jurnalism TV de la centrul republican pentru copii și tineret ARTICO. „Consider că este important ca jurnaliștii să respecte normele de etică. Aceștia sunt cei ce informează întreaga populație și atunci nerespectarea normelor deontologice poate duce la dezinformarea populației și la manipularea ei. Acest fapt ar putea duce la destabilizări, haos în societate. Astfel, orice jurnalist ar trebui să mediteze zilnic și să acționeze în corespundere cu normele stabilite în Codul deontologic al jurnalistului. Un jurnalist care respectă Codul deontologic este independent în gândire”, a subliniat Cătălin Oceretnîi, elev în clasa a 7-a într-un liceu din Capitală.

„Mă bucur că publicul din Republica Moldova începe să înțeleagă și să simtă conținuturile care respectă mai mult sau mai puțin deontologia. Mi se întâmplă foarte des să fiu întrebată: da nu se poate de făcut nimic cu emisiunile în care este exploatată suferința umană numai ca să se facă audiență? Sau cum poate cutare jurnalist să se comporte în emisie cam obraznic sau elementar, să stea culcat pe masă? Sau mi se spune că nu mai abonează cutare ziar de când a început să-l laude exagerat pe X. Lucrurile se mișcă, câte puțin, inclusiv datorită activității de Educație pentru media care se face de câțiva ani deja la noi, abordării tot mai des în public a subiectului propagandei și manipulării, dar și imixtiunii evidente a unor politicieni în afacerile mass-media. Oamenii au obosit de asta și caută jurnaliști onești și independenți. Sper să nu-i dezamăgim”, subliniază Viorica Zaharia.

Potrivit datelor Consiliului de Presă, 145 de instituţii şi asociaţii mass-media, dar și jurnaliști, au semnat Codul deontologic, asumându-şi public respectarea principiilor etice şi profesionale. Chiar și așa, ONG-urile de media constată că mulți dintre cei care și-au asumat să-l respecte comit abateri de la normele de etică.

„Centrul pentru Jurnalism Independent monitorizează periodic, atât presa scrisă și online, cât și posturile de televiziune, în mod special ne referim la știri pe care le avem în vizor, dar și emisiunile de dezbateri, reportaje sau unele programe de divertisment. Într-adevăr, identificăm în continuare cazuri când jurnaliștii încalcă norme prescrise clar în Codul deontologic. De exemplu, de multe ori nu se oferă dreptul la replică unei persoane sau instituții care a fost acuzată de ceva de către cineva. La fel de des, autorii știrilor amestecă faptele cu opiniile personale, ceea ce este contrar regulilor. Din păcate, în multe cazuri sensibile cu implicarea minorilor, victimelor, cazuri despre omoruri, sinucideri jurnaliștii nu protejează identitatea acestor persoane sau informează într-un mod senzaționalist. Astfel de abateri pot avea consecințe grave asupra celor despre care scriem. Respectiv, este foarte important să încurajăm jurnaliștii să înțeleagă că respectarea normelor deontologice este crucială”, subliniază Victoria Dodon, redactoră-șefă la Centrul pentru Jurnalism Independent. 

De ce este important să vorbim despre etică și deontologie? De ce jurnalistul face parte din categoriile de meserii care trebuie să aibă un set de norme de acest fel?

Potrivit Anetei Gonța, meseria de jurnalist este una extrem de complicată și una în care apar zilnic dileme cum să procedeze în diverse situații: „Ce fac? Cum fac? Cum procedez astfel încât să nu dăunez, astfel încât să nu fac rău cuiva involuntar, dar în același timp să respect legea? Și tocmai de asta este important ca, pe lângă reglementare, adică pe lângă legi care să spună mai mult sau mai puțin clar ce este permis și ce nu este permis și ce este pasibil eventual de o pedeapsă aplicată conform legii de către un judecător, eventual, sau de către o instituție care veghează asupra acestei reglementări, acestei meserii, este nevoie ca să mai existe și un set de norme etice și deontologice care, în cazuri când apar astfel de dileme, să-l ajute pe jurnalist să-și facă meseria cât mai corect și mai bine posibil, respectând în același timp legea, dar rămânând etic, moral, corect deontologic și respectând drepturile tuturor celor pe care îi vizează eventual în materialele jurnalistice. Este extrem de important să existe aceste norme și nu doar pe hârtie, dar ele să fie și cunoscute de către jurnaliști, dar și să fie respectate, bineînțeles”.

Drag ascultător al podcastului, sper că acum ai înțeles cât de important este ca un jurnalist să respecte normele etice, iar tu să te informezi din mai multe surse pentru a te asigura că nu ai fost dezinformat de instituțiile de presă pe care le urmărești. Filtrează cuMINTEa trează! Ascultă-ne în continuare pe site-ul Mediacritica.md, pe Google Podcasts, Apple Podcasts și Soundcloud.

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) în cadrul proiectului „Promovarea educației media în rândul cetățenilor prin conținut media de calitate”, implementat de CJI in perioada noiembrie 2022-  martie 2023. Opiniile exprimate în acest material  nu reprezintă neapărat cele ale IWPR sau ale partenerilor săi.