O lege cu privire la securitatea și apărarea cibernetică a României, adoptată înainte de Crăciun de Parlamentul de la București, trezește suspiciuni în rândul societății civile. Mai exact, unii experți vorbesc despre impactul pe care actul normativ îl poate avea asupra unor drepturi și libertăți garantate prin Constituție.
Printre pericolele semnalate de societatea civilă se numără faptul că documentul „instituie amenzi mai mari decât cele de circulație, pentru o simplă virusare a unui laptop, și ani de închisoare pentru opinii contrare cu cele oficiale, exprimate în mediul online. De asemenea, legea conține o serie de termeni neclari care lasă loc arbitrariului în aplicarea ei (de la entitățile cărora li se aplică, până la definirea neclară a ceea ce înseamnă incident de securitate) și amendează cu sume exorbitante nerespectarea unor prevederi neclare. Iar în final, legea conține și un articol care modifică altă lege, 51/1991 privind securitatea națională, incriminând transmiterea online de opinii contrare cu acțiunile statale. De exemplu, niște opinii antivacciniste, exprimate pe Facebook, ar putea fi încadrate ca amenințări la securitatea națională și pedepsite cu dosar penal și eventual închisoare de la șase luni la cinci ani, conform Codului penal”, explică pe site-ul său Asociația pentru apărarea drepturilor omului în România – Comitetul Helsinki.
În context, mai multe ONG-uri s-au plâns Avocatului Poporului, care la 27 decembrie 2022 a depus o sesizare la Curtea Constituțională. „Normele încalcă prevederi din Constituție, dar și angajamente internaționale în materie de securitate cibernetică asumate de România”, se arată în sesizare.
PERICOLE PE TERMEN SCURT ȘI LUNG
În opinia președintei Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Ioana Avădani, legea poate să afecteze „direct și fără putere de tăgadă libertatea de exprimare”.
„Știm că este un context care a demonstrat cât de rău pot să facă aceste campanii de dezinformare, știm că avem un război la graniță, dar tocmai pentru că ne învârtim în niște circumstanțe atât de complicate, ar trebui să fim extrem de riguroși prin definiție. Ce e aceea campanie de dezinformare, ce e aceea campanie de propagandă. […] Acest gen de exprimare a fost deseori sancționat și de Curtea Constituțională, tocmai pentru că lasă loc la interpretări. Limitările la adresa drepturilor – inclusiv la libertatea de expresie – trebuie să fie introduse atunci când există un pericol real, nu un pericol potențial și iluzoriu”, a declarat jurnalista într-un interviu la RFI.
„Controlul asupra libertății de exprimare poate constrânge și micile insule independente care au mai rămas în peisajul mediatic autohton să între sub umbrela cenzurii sau autocenzurii spontane, care a devenit atât de comună în marile televiziuni de știri, dar nu numai”, precizează Sabina Fati într-un articol pe Dw.com.
Jurnalista concluzionează că „sub pretextul războiului și al pericolului influenței Moscovei, instituțiile de forță ale statului român vor să controleze Internetul, computerele personale, rețelele sociale, presa. Oricât de nocivă ar fi, însă, dezinformarea produsă de inamicii Occidentului, restrângerea dreptului la opinie, cenzura, presiunea militarizării spațiului virtual sunt mult mai periculoase și pot afecta pe termen scurt și lung viitorul României, alegerile, statul de drept. Brusc, ne-am putea trezi în întunericul din care am plecat acum 33 de ani”.
