Anunțul de săptămâna trecută cu referire la decizia Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare pe numele președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, și a Ombudsmanului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, a servit drept un nou motiv pentru presa pro-Kremlin să lanseze falsuri. Unul dintre ele anunță precum că „evacuarea” rusească a copiilor ucraineni „nu este o crimă de război”, potrivit Stopfake.org.
Comentând emiterea mandatului, mass-media pro-Kremlin a titrat că „evacuarea” copiilor ucraineni din zona de război și transferul acestora în Rusia pentru a „evita victimele civile” nu poate fi considerată o crimă de război. De asemenea, presa rusă a calificat deportarea cetățenilor ucraineni ca fiind „o misiune umanitară de salvare a copiilor de la bombardamentele ucrainene”, transmite Stopfake.org.
Narațiunea rusă despre o „misiune umanitară de evacuare a copiilor de la bombardamente” a fost respinsă în mod repetat de o serie de organizații internaționale, inclusiv Comisia ONU pentru drepturile omului și Curtea Penală Internațională.
„Crimele de război includ atacuri asupra civililor și asupra infrastructurii legate de energie, crime intenționate, detenție ilegală, tortură, viol și alte violențe sexuale, precum și transferuri ilegale și deportări de copii”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei ONU, publicat pe 16 martie 2023.
Pe 17 martie, Camera preliminară a Curții Penale Internaționale a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și a Ombudsmanului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în contextul agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei. Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat că există dovezi solide că Putin și Lvova-Belova „sunt responsabili pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni din regiunile ocupate temporar din Ucraina”. Potrivit lui Khan, este vorba despre „sute de cazuri” de deportare ilegală a minorilor ucraineni, comise de Rusia în contextul agresiunii împotriva suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, începută în 2014.
De altfel, decizia de săptămâna trecută a Curții Penale Internaționale a fost prezentată neechidistant de mai multe surse rusești, promovând doar poziția Moscovei în acest subiect. Agenția rusă de presă TASS prezintă, în mai multe știri, Curtea Penală Internațională într-o lumină negativă, citând în acest sens chiar și politicieni din Zimbabwe. Kp.ru vorbește despre Curtea Penală Internațională ca fiind o instituție „nerecunoscută” de Rusia.
Narațiunea rusă despre „evacuarea” copiilor ucraineni este respinsă și de Comisia independentă a ONU. Pe 15 martie 2023, experții internaționali au publicat un raport care prezintă rezultatele anchetei agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Pe cele 22 de pagini ale documentului, compus din 113 puncte, sunt descrise fapte documentate de tortură, agresiune, violență sexuală și execuții pașnice ale ucrainenilor de către ruși. După examinarea cazurilor de deportare a 164 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani din regiunile Donețk, Harkov și Herson, Comisia a concluzionat că Rusia s-a făcut vinovată de transferul ilegal de copii ucraineni, ceea ce constituie o crimă de război.
Potrivit Biroului Național de Informații din Ucraina, citat de Stopfake.org, până pe 20 martie, autoritățile ruse au deportat din țara vecină 16.226 de copii ucraineni identificați. Totodată, instituția constată că „numărul real al copiilor răpiți este de zece ori mai mare – Rusia a scos cu forța aproximativ 744.000 de ucraineni minori”.
În prezent, în Ucraina se află cea mai mare echipă de experți ai Curții Penale Internaționale din istorie. În mai 2022, CPI a trimis o echipă de 42 de anchetatori, experți criminaliști și personal de sprijin în Ucraina pentru a investiga crimele care intră sub jurisdicția acestei instituții. În plus, Biroul Procurorului Curții Penale Internaționale s-a alăturat echipei comune de anchetă pentru investigarea crimelor de război ale Rusiei în Ucraina, creată în primăvara anului 2022 de Ucraina, Lituania, Polonia, Estonia, Letonia și Slovacia. Grupul include și Agenția UE pentru Justiție Penală (Eurojust), unde sunt reprezentate 27 de state membre ale UE și alte 10 state, scrie Stopfake.org.
