Portalul de știri Jurnal.md a titrat pe 25 iulie: „Socialistul Furculiță își păstrează milioanele obscure; Curtea de Apel a ANULAT decizia ANI // DOC”. Știrea informează despre o hotărâre a Curții de Apel Chișinău care a anulat decizia Autorității Naționale de Integritate ce constata că deputatul socialist Corneliu Furculiță ar deține averi nejustificate.
În articol, redacția expune informația fără a ține cont de principiul prezumției nevinovăției, potrivit căruia orice persoană se consideră nevinovată până la decizia definitivă a unei instanțe judecătorești. De asemenea, jurnaliștii au recurs la amestecul faptelor și opiniilor, folosind în titlu sintagma „milioanele obscure”, procedeu care contravine normelor deontologice.
Cu referire la prezumția nevinovăției, Codul deontologic prevede că „jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces”. Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Orice persoană este considerată nevinovată până la pronunţarea în justiţie a vinovăţiei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. (…) În text vom evita formulări care ar indica cu certitudine că suspectatul a săvârşit crima respectivă”.
De asemenea, Codul deontologic amintește că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte” și recomandă reporterilor „să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”.
Citește și: Respectarea prezumției de nevinovăție în presă și perspectiva CEDO
