Zilnic, în mediul online apar instrumente ce pot imita vocea omului sau pot să creeze imagini și texte care nu au vreo legătură cu realitatea și adevărul. Toate aceste „minuni” tehnice au loc în câteva secunde. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, a implicării inteligenței artificiale practic în fiecare domeniu al vieții noastre, au apărut și noi tehnici de răspândire a dezinformării.
Bună, sunt Ana Sârbu și în această ediție a Podcastului CuMinte vorbim despre tendințele de dezinformare tot mai populare în ultima perioadă în mediul online.
Printre cele mai recente instrumente folosite ca și metodă de a dezinforma în mediul online sunt boții. Un bot este un program de calculator, un robot care îndeplinește diverse sarcini recepționate de la noi – utilizatorii. De exemplu, atunci când primești variante de a corecta greșelile ortografice în documentul tău Word sau în textul pe care îl tapezi pe tastatura telefonului mobil, să știi că opțiunile sunt propuse de un bot. O altă sarcină pe care o execută un bot este răspunsul automat pe care îl primești de la paginile companiilor sau persoanelor publice de pe rețelele sociale, în momentul în care le scrii mesaje.
Un bot poate, dar și este utilizat în prezent, drept instrument de răspândire a dezinformării în mediul online. Din moment ce programăm răspunsurile unui bot, acesta poate genera postări sau poate interacționa cu publicul pe rețelele sociale, distribuind informații false sau care manipulează. Actorii dezinformării, adică persoanele care gândesc campanii de dezinformare, pot genera cu ajutorul acestor boți milioane de informații false în doar câteva secunde, transformând munca jurnaliștilor și experților care combat aceste dezinformări în una practic inutilă.
O altă tehnică de dezinformare, utilizată intens pe rețelele sociale, este microtargetarea. Cum funcționează? Această metodă constă în acumularea a cât mai multor informații despre interesele consumatorilor. Ulterior, în baza acestor informații se generează mesaje personalizate și direcționate targetat către grupul-țintă.
Din moment ce o platformă deține informații și date personale despre voi, sunteți o potențială victimă în fața persoanelor și instituțiilor care au drept scop să vă manipuleze și dezinformeze. Cunoscând detalii despre ce limbă vorbiți, ce partid politic susțineți sau domeniul în care activați, aceștia vor înțelege modul în care gândiți și acționați.
Astfel, vor putea merge mai departe și pune în aplicare o altă tehnică de dezinformare – răspândirea conținutului personalizat. Ce înseamnă aceasta? Din moment ce dețin informații despre consumatorii media, actorii implicați în procesul de dezinformare vor ști cum să creeze mesajele în așa fel încât să influențeze procesul vostru de luare a deciziilor. Fie că este vorba de alegeri, dorința de a participa la un protest sau aderarea la un bloc politic. Aceștia vor crea conținut adaptat pentru diferite grupuri de persoane, care rezonează cu informația pe care o promovează. După o anumită perioadă, ei câștigă credibilitate în fața voastră și atunci când vor distribui anumite informații false – există riscul să aveți din start încredere în ele.
Pentru a oferi și mai multă credibilitate atunci când se răspândesc conținuturi personalizare, se aplică o altă tehnică de dezinformare – crearea unor personaje false. Aceste persoane false sunt, de fapt, trolli care pretind a fi experți, jurnaliști, academicieni și se expun pe diverse subiecte în mediul online. Astfel oferă credibilitate informațiilor false și promovează mesajele unui partid politic, influencer sau al unui brand. Atunci când într-un text apare părerea unui expert, conținutul devine mai credibil în ochii cititorului. Puțini consumatori media vor verifica identitatea expertului.
Vă amintiți fotografiile create cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apare fostul președinte al SUA, Donald Trump, care ar fi fost reținut de polițiști și ar fi încercat să fugă? Sau imaginile în care Papa Francisc apare îmbrăcat într-o geacă luxoasă de iarnă? Acestee au fost create în medii sintetice, adică de inteligența artificială. Această metodă tot intră în categoria instrumentelor de răspândire a dezinformării și falsurilor.
Din conținutul media sintetic fac parte fotografiile, videoclipurile și secvențele de sunet care au fost manipulate sau fabricate în întregime în mediul digital (adică fără participarea diretă a omului), cu scopul de a-i induce în eroare pe cei care le ascultă sau privesc.Tehnologiile de inteligență artificială pot face conținutul sintetic aproape imposibil de distins de cel real. Astfel de imagini, informații false sunt utilizate în campaniile de dezinformare pentru a manipula cetățenii și a le impune o anumite părere sau viziune asupra unui eveniment sau unei persoane.
Ai auzit de teoriile conspirației? Cu siguranță nu este o noțiune străină pentru tine. Multe dintre aceste teorii le-am descoperit în pandemia de Covid-19. Un exemplu este informația falsă potrivit căreia atunci când suntem vaccinați în corp ne este introdus un cip care ulterior este utilizat pentru a ne controla mințile. Deși vechi de când lumea, autorii lor nu încetează să se reinventeze. Teoriile conspirației încearcă să explice evenimentele importante ca fiind comploturi secrete ale unor actori puternici. Ele nu influențează doar înțelegerea de către un individ a unui anume subiect, dar pot să modeleze întreaga noastră viziune asupra lumii. Anume teoriile conspirației sunt utilizate drept argumente de către actorii în dezinformare în timpul unei dezbateri în mediul online.
O noțiune relativ nouă este astroturfing. Această tehnică de dezinformare a apărut în timpul „războiului rece”, când era utilizată pentru a manipula opinia publică. Astroturfingul urmărește crearea unei false impresii că o anumită opinie este populară în rândul oamenilor. Mai exacr, din moment ce vei repeta același mesaj, intenționat și continuu, pe rețelele sociale sau în presă, îi vei conferi informației o pretinsă „popularitate” pe care nu o are, de fapt. Totodată, există și alte forme de astroturfing, de la mascarea conexiunilor financiare ale unui partid politic cu un agent economic, până la forme mai complexe, care implică inventarea unor persoane și identități fictive, care distribuie falsuri. Verificarea identității acestora este practic imposibilă.
Toate aceste noțiuni pot să te deruteze și, probabil, te întrebi ce acțiuni trebuie să întreprinzi pentru a nu deveni o victimă a dezinformării și manipulării în mediul online.
Iată câteva recomandări pentru a face față noilor instrumente de dezinformare:
- Fii atent de unde te informezi. Facebook, Instagram și TikTok nu sunt o sursă de informare, ci doar platforme pe care utilizatorii distribuie conținutul pe care îl creează. Inclusiv cei care au intenția să te manipuleze. Acest lucru înseamnă că pe rețelele sociale devii vulnerabil și poți fi ușor dezinformat. Dacă obții informații de pe vreo platformă de acest fel, verifică sursa originală.
- Citește dincolo de titlu. Pentru o informare clară este necesar să citești întreg articolul sau să vizionezi reportajul în întregime. Uneori, este necesar să accesezi și alte site-uri de știri sau televiziuni. Asta pentru a vedea mai multe unghiuri de abordare a subiectului.
- Când vezi că prietenii sau membrii familiei distribuie știri false sau informații eronate în mediul online, discută cu ei și recomandă-le să corecteze mesajul sau să șteargă conținutul din spațiul virtual.
- Raportează falsurile. Durează câteva secunde, dar poate salva mii de oameni de la manipulare.
***
Așadar, o varietate de tactici sunt folosite pentru a influența și manipula oamenii. Fiecare dintre aceste tehnici de dezinformare este concepută pentru a face mesajele răuvoitorilor cât mai credibile și a convinge publicul să acționeze într-un fel anume. Ei caută adesea să-și polarizeze audiența, făcând publicul mai predispus spre dezinformare.
Cunoașterea și înțelegerea acestor tehnici poate crește gradul nostru de pregătire și reziliență în fața dezinformării. Sper că ediția de astăzi te va face mai vigilent, iar dacă ai întrebări sau idei pe care dorești să le discutăm la Podcast cuMINTE, trimite-le la adresa de email redactia@ijc.md. Filtrează cuMINTEa trează! Ne găsești pe Mediacritica.md, Google Podcasts, Soundcloud și Youtube.
—————————————————–
Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR). Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat cele ale IWPR sau ale partenerilor săi.
Ascultă podcastul
-
- Share :
