Întrebare: Recent am întâlnit, pur întâmplător, așa un termen – belicism. Mă ajutați să înțeleg ce ar însemna?
Răspuns:
Dicționarul explicativ al limbii române definește termenul belicism (care provine de la cuvântul din limba franceză bellicisme) ca fiind „atitudine, doctrină a celor care preconizează folosirea forței, a războiului”.
Iar din Wikipedia.org aflăm că belicism este „o atitudine sau doctrină a celor care preconizează folosirea forței, a războiului pentru rezolvarea problemelor internaționale. Uneori, belicismul posedǎ caractere șovine și imperialiste, însǎ aceastǎ mișcarea nu poate fi confundatǎ cu militarismul, doctrinǎ care pune capacitatea militară ca fundament al societății, și sprijină rezolvarea unor probleme sociale și politice pe cale armatǎ. Termenul este adesea utilizat pentru a defini o politică externă agresivă sau favorabilǎ unui război pentru rezolvarea crizelor globale”.
Dacă e să ne referim la subiectul pe care îl abordăm pe Mediacritica destul de des și anume combaterea dezinformării, atunci putem spune că belicismul poate contribui la creșterea tensiunilor și a ostilității între grupuri sau state, poate alimenta polarizarea și lipsa de încredere între grupuri.
De asemenea, putem atrage atenția și asupra faptului că atunci când mass-media adoptă o atitudine belicistă, poate promova narațiuni care să alimenteze tensiunile și conflictele, amplificând dezinformarea și creând sau întărind diviziunile în societate.
Astfel, pentru a contracara dezinformarea eficient, este important ca fiecare dintre noi să înțeleagă cum anumite atitudini și practici, inclusiv belicismul, pot să influențeze modul în care este fabricată și răspândită dezinformarea.