Legislația ce vizează știrile false, pe care guverne din întreaga lume au promovat-o în ultimii ani pentru a combate dezinformarea și manipularea informațiilor, oferă puțină protecție libertății presei și generează mai degrabă un risc crescut de prejudiciu. Este concluzia studiului realizat de Centrul pentru Știri, Tehnologie și Inovație (CNTI), un centru de cercetare independent în domeniul politicilor, care a examinat legislația din 31 de țări, inclusiv Republica Moldova.
Potrivit autorilor studiului, legislația menită să combată știrile false și dezinformarea a luat amploare în ultimii ani, în special în urma pandemiei de COVID-19. Cercetarea constată că, chiar și atunci când sunt tehnic orientate spre reducerea acestor fenomene, majoritatea legilor fie adoptate, fie deja în vigoare în perioada 2020-2023 reduc din protecția presei independente.
Analiza arată că limbajul utilizat în cele 32 de documente legislative este precar pentru a proteja știrile bazate pe fapte și, în multe cazuri, creează oportunități semnificative pentru controlul presei de către guvernare. Bunăoară noțiunile „știri false” sau „știri fictive” sunt definite explicit în mai puțin de un sfert (7/32) din țările care au adoptat o asemenea legislație. Omiterea unei definiri clare lasă spațiu de interpretare din partea autorităților de supraveghere. De asemenea, 14 dintre cele 32 de cadre legale desemnează guvernul drept autoritatea de a decide ce sunt sau nu sunt știrile false. Delegarea acestei puteri în mâinile guvernului – fie explicit, fie implicit – implică un risc mai mare de control guvernamental asupra presei și a mesajelor, atenționează experții.
Totodată, pedepsele penale pentru publicarea știrilor false variază dramatic: de la amenzi, la suspendarea publicațiilor și până la închisoare. Dintre cele 27 de legislații cu penalități clar specificate, trei sferturi (20) includ pedeapsa cu închisoarea.
Potrivit cercetătorilor, aceste constatări le justifică îngrijorarea: „Definițiile vagi sau lipsa acestora pot crea, intenționat sau nu, oportunități pentru guverne de a cenzura voci din opoziție și de a restricționa libertatea presei și libertatea de exprimare. Orice legislație, chiar dacă este elaborată în timpul unei guvernări ce valorizează presa independentă, trebuie să ia în considerare posibilitatea unor schimbări de regim sau interpretări legale în viitor”.
„Într-adevăr, guvernele pot și au folosit acest tip de legislație pentru a eticheta jurnalismul independent ca știri false sau dezinformare. Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, din cei 363 de jurnaliști închiși în întreaga lume în 2022, 39 au ajuns după gratii pentru încălcări ale politicilor privind știrile false sau dezinformarea. Chiar și în cadrul legislației bine intenționate, cum ar fi cea a Germaniei, care se concentrează pe moderarea conținutului ilegal de pe platforme legat de discursul de ură și negarea Holocaustului, pot apărea preocupări privind potențiala cenzură guvernamentală”, se arată în raport.
DE CE ESTE IMPORTANT
Numărul record de alegeri la nivel național, care au loc în 2024, survine în contextul îngrijorării privind accesul publicului la știri credibile, bazate pe fapte – atât în ceea ce privește independența mijloacelor de informare în masă, cât și potențialul de a utiliza media pentru a răspândi dezinformare.
„Indiferent dacă este intenționată sau nu, legislația care a fost examinată a creat oportunități potențiale de diminuare a vocilor din opoziție și de reducere a libertății presei – aspecte deosebit de importante în țările care organizează alegeri. Concluziile noastre subliniază în continuare importanța unei abordări atente și deliberative în definirea limbajului în legislația referitoare la mass-media”, este precizat în cercetare.
REPUBLICA MOLDOVA, ÎN VIZOR
Cu referire la Republica Moldova, cercetătorii precizează că dezinformarea a fost definită în legislație ca fiind „răspândire intenționată, pe orice cale, în spațiul public, a informațiilor al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat și care sunt de natură să dăuneze securității naționale” (potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, n.r.). Autoritatea de supraveghere a respectării legii este Consiliul Audiovizualului. Spre deosebire de alte țări legislația cărora prevede pentru nerespectarea legii închisoare, chiar și de până la 20 de ani (cazul Zimbabwe), în Republica Moldova sunt prevăzute doar un șir de amenzi. De asemenea, autorii studiului remarcă faptul că țara noastră se numără printre cele peste 70 de țări ale lumii unde anul acesta vor fi organizate alegeri.
În vara anului trecut, și Centrul pentru Asistență Internațională în Domeniul Media, a lansat o cercetare la aceeași tematică, în care analiza 105 legi pentru combaterea dezinformării și falsurilor, impuse în 78 de țări. Autorii constatau atunci că legislația ce luptă cu dezinformarea, este adesea vagă și permite guvernelor să definească conținutul interzis la propria discreție. Drept urmare, jurnaliștii riscă amenzi mari sau chiar închisoare pentru orice conţinut care contravine abordării guvernamentale. Potrivit lor, multe legi anti-dezinformare au servit drept temei pentru arestarea cetățenilor și jurnaliștilor care au publicat sau distribuit informații false online.
