Pe data de 20 septembrie, Republica Moldova va da start campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, dar și pentru referendumul privind aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Expertul media Ion Bunduchi avertizează că o parte din narațiunile propagandistice rusești, ce vor fi răspândite în această campanie electorală, circulă în spațiul public încă din anii trecuți, iar altele se promovează din acest an. El a vorbit despre propaganda și falsurile alegerilor din această toamnă în cadrul celei mai recente ediții a Podcastului cuMINTE.
„Majoritatea narațiunilor care vin să sperie sunt niște repetări ale narațiunilor de la Kremlin, iar cele pro-UE sau pro-Est vor fi dominante”, explică Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice, adăugând că aceste mesaje sunt concepute pentru a crea frică și nesiguranță în rândul alegătorilor.
Expertul media a enumerat câteva dintre narațiunile care circulă și vor fi răspândite în campania electorală:
- „Ne trebuie un președinte care să nu ne ducă în război”. „Toată lumea se teme de război. Această narațiune acționează asupra butonului «frică». Și nu contează cine dintre președinți e bun sau a fost bun sau nu în trecut”.
- „Dacă e un președinte proeuropean, atunci vă pierdeți țara, pentru că totul se va scumpi, va fi prăpăd”. „În mod conștient, narațiunea vine până aici și se pune punct. Mai departe nu există interes să se explice că în altă parte tot este scump sau că în altă parte nu e mai bine”.
- „Oameni buni, în Europa e rău, în Est e bine pentru că totul e ieftin”, fără a se oferi alte detalii.
Expertul avertizează că aceste narațiuni „sunt atât de simpliste” încât sunt ușor de asimilat de majoritatea electoratului, ceea ce le face extrem de eficiente. În plus, ele sunt propagate intens prin intermediul televiziunii și online-ului, cu un accent deosebit pe conținutul video, deoarece „o fotografie spune mai multe decât 1.000 de cuvinte”.
„Falsurile nu pot fi interzise prin lege. Legea nu ne poate interzice să mințim. Însă dezinformarea este sancționabilă. Dacă un fals devine dezinformare, iată atunci se implică autoritățile care sunt obligate să protejeze cetățenii, indiferent cât de protejată ar fi libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât nu dăunează securității fizice a unui alt cetățean, iar dacă dăunează, atunci până aici e limita libertății de exprimare”, a explicat expertul în cadrul Podcastului.
Ion Bunduchi oferă și câteva sfaturi pentru a face față propagandei, falsurilor, dezinformării:
- să ne ferim de titlurile care „țipă”;
- să ne ferim de cei care ne oferă informația numai din gura unui candidat;
- să ascultăm toți candidații și să alegem noi înșine.
