Anul 2024 marchează finalul punerii în aplicare a Strategiei securității informaționale a Republicii Moldova, pe care Parlamentul a aprobat-o în premieră acum 5 ani. Chiar dacă reprezintă un pas înainte în comparație cu lipsa unor documente similare în trecut, felul în care este implementată arată că mai multe lacune persistă și că rămân valabile dificultățile autorităților în a construi un sistem robust de securitate informațională, consideră unii experți cu care a discutat Mediacritica.
CE PREVEDE STRATEGIA
Strategia securității informaționale pentru 2019-2024 integrează prioritățile autorităților în ce privește asigurarea securității informaționale. În 2018, când a fost promovată, autorii constatau mai multe probleme în domeniu: creșterea numărului infracțiunilor și contravențiilor informatice, a numărului atacurilor cibernetice, precum și deficitul de resurse umane competente. „Prin acțiunile propuse vor fi proiectate intervențiile necesare pentru diminuarea impactului negativ al criminalității, atacurilor și incidentelor cibernetice”, anunța pe atunci Legislativul.
„Scopul prezentei Strategii este de a corela juridic şi de a integra sistemic domeniile prioritare cu responsabilităţi şi competenţe de asigurare a securităţii informaţionale la nivel naţional, fiind bazat pe rezilienţa cibernetică, pluralismul multimedia şi convergenţa instituţională în materie de securitate, destinate protejării suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, se arăta în documentul aprobat.
Obiectivele și acțiunile pentru realizarea Strategiei au fost repartizate pe patru piloni, cu termene concrete de realizare. Printre acestea se număra inclusiv „monitorizarea spațiului informațional și depistarea acțiunilor de dezinformare și /sau de informare manipulatorii din exteriorul și din interiorul țării”, „crearea unui sistem integrat de comunicare şi evaluare a ameninţărilor la adresa securităţii informaţionale şi de elaborare a măsurilor operative de răspuns”, „monitorizarea permanentă și asigurarea unui nivel înalt de securitate cibernetică” sau combaterea criminalității informatice. De asemenea, în document au fost indicate soluții pentru contracararea fenomenului de dezinformare și manipulare, care „periclitează direct securitatea spațiului informațional”.
Raportul din 2023 privind implementarea strategiei, elaborat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), scoate în evidență un progres parțial, dar insuficient în atingerea obiectivelor propuse. Deși riscurile de securitate cibernetică, războiul informațional și propaganda sunt în continuare priorități ale strategiei, acestea nu au fost complet eliminate sau diminuate. „Evaluarea punctuală a realizărilor și indicatorilor de rezultat prezentați de instituţiile responsabile și partenere pentru anul 2023, în corespundere cu scopul, obiectivele şi acțiunile Strategiei, denotă un progres parțial insuficient în realizarea acestora. În context, riscurile de securitate şi criminalitate cibernetică, dar și evoluţia noilor forme de amenințări hibride la adresa securităţii informaţionale a Republicii Moldova – războiul informaţional, ameninţările hibride, dezinformarea, propaganda, manipularea, care sunt în vizorul Strategiei, sunt actuale și încă nu au fost eliminate sau diminuate”, se arată în document.
PROGRESE ȘI LIPSURI
Deși Strategia securității informaționale a Republicii Moldova a fost lansată cu ambiții mari, implementarea sa ridică unele semne de întrebare, consideră unii experți. În opinia directorului executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, „e important că în Republica Moldova avem o asemenea strategie, care, deși nu este un document ideal de politici publice, reprezintă un pas înainte comparativ cu inexistența documentelor de acest fel sau mimările de strategii care au fost anterior”.
„Autoritățile au multe lacune în construirea sistemului de securitate. Trebuie să recunoaștem că nici foarte mulți specialiști nu avem în acest domeniu, fiind foarte complicat să construiești ceva sustenabil pe acest segment. Această strategie indică foarte clar direcțiile pe care ar trebui să le urmăm pe termen mediu sau lung, deoarece nu există soluții de scurtă durată pentru sistemul nostru de securitate și pentru spațiul informațional moldovenesc, care este afectat de interferențele propagandistice rusești”, a precizat Macovei pentru Mediacritica.
Și experta în securitate Sanda Sandu consideră că implementarea unui șir de activități din strategie „a adus rezultate semnificative în consolidarea capacităților instituționale și legislative privind protecția informației și combaterea amenințărilor cibernetice”. Printre cele mai importante ea enumeră „crearea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, o instituție dedicată identificării și contracarării fluxurilor de știri false și a propagandei externe, precum și a Agenției de Securitate Cibernetică, care a contribuit la sporirea protecției infrastructurii digitale critice a țării. (…) Aceste instituții au avut un rol crucial în creșterea rezilienței cetățenilor și a instituțiilor publice în fața amenințărilor emergente, precum dezinformarea și atacurile cibernetice”.
Totuși, punctează ea, „deși există progrese în consolidarea capacităților instituționale, lacunele în educația digitală a cetățenilor și în adaptarea rapidă la noile forme de propagandă și amenințări hibride rămân provocări ce necesită soluții continue”.
PROVOCĂRILE COMUNICĂRII STRATEGICE
Crearea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost o premieră în Republica Moldova, fiind una dintre primele entități dedicate exclusiv acestui scop, fără a fi parte a unei alte instituții guvernamentale. Macovei consideră că societatea are așteptări justificate ca instituția să diminueze efectele propagandei, dar atrage atenția că rolul său nu este de a închide canalele de distribuție a dezinformării, ci de a pregăti cetățenii pentru a deveni mai rezistenți la astfel de influențe.
„Centrul trebuie să contribuie la pregătirea societății, așa ca cetățenii să fie mai puțin afectați de dezinformare, iar instituțiile publice să-și facă datoria nu doar prin dezmințirea falsurilor, ci și prin prevenirea lor, să acționeze operativ”, explică directorul executiv al API.
De asemenea, „Centrul ar trebui să ajute instituțiile publice să gândească în perspectivă, să ia în calcul riscurile de dezinformare pe care le pot provoca anumite decizii și să pregătească informațional populația astfel încât să înțeleagă mai bine anumite procese și să respingă din start mesajele de dezinformare. Trebuie să avem ca indicator un răspuns mai eficient al statului la dezinformare și, din păcate, nu-l avem, pentru că acest centru este abia la început”, consideră Petru Macovei.
RECOMANDĂRI PENTRU VIITOR
Experții citați de Mediacritica consideră că viitoarea strategie a securității informaționale ar trebui să aibă drept prioritate consolidarea capacităților de protecție a spațiului informațional național.
„Este esențială dezvoltarea unor mecanisme eficiente de detectare și combatere a dezinformării și propagandei, inclusiv prin tehnologii avansate de inteligență artificială și monitorizare automatizată a surselor de informație. De asemenea, trebuie accentuată securitatea cibernetică a infrastructurilor critice și a platformelor media naționale pentru a preveni atacurile care vizează destabilizarea informațională. Un alt aspect cheie este cooperarea cu sectorul privat și organizațiile internaționale pentru a implementa soluții inovative în domeniul securității informaționale și pentru a promova o cultură a securității digitale în rândul cetățenilor și al instituțiilor publice”, a punctat Sanda Sandu.
„Se lucrează la un document actualizat și se fac analize a ceea ce s-a reușit. Este important că există o preocupare mai mare pentru securitatea informațională a țării decât a existat anterior. Guvernarea încearcă să găsească cele mai eficiente căi de luptă împotriva dezinformării, iar eu am o atitudine mai înțelegătoare deoarece îmi dau seama că nu există modele foarte bune de urmat care să fie efectiv preluate de Republica Moldova. De exemplu, ar fi bine să preluăm experiența României, dar nici România nu are această experiență”, a conchis Petru Macovei.
