Cuvântul „brain rot” (în traducere literală „putrezirea creierului”) a fost desemnat cuvântul anului 2024 de către Oxford University Press. Alegerea s-a făcut printr-un vot public la care au participat peste 37.000 de persoane. Termenul reflectă impactul consumului excesiv de conținut trivial pe rețelele sociale, fiind asociat cu deteriorarea stării mentale și a capacității intelectuale.
Potrivit sursei, deși termenul este folosit abia de curând, originile sale datează din 1854, când eseistul american Henry David Thoreau l-a menționat în cartea sa „Walden”. Alegerea sa ca termen reprezentativ reflectă o preocupare globală legată de influența social media asupra sănătății mentale și intelectuale, în special în era digitală actuală.
Conform Wikipedia, în mediul online termenul „brain rot” a fost folosit încă din 2004. În 2007, utilizatorii Twitter au descris prin această noțiune emisiunile de tip reality show despre întâlniri, jocuri video și „petrecerea timpului online”. Utilizarea expresiei a sporit în anii 2010 și a devenit rapid populară în 2023, când s-a transformat într-un meme pe internet.
În 2024, termenul este cel mai frecvent utilizat pentru a critica obiceiurile digitale ale Generației Alpha, fiind asociat cu ideea că această generație este „excesiv de imersată în cultura online”. De asemenea, se leagă de situațiile în care vocabularul unei persoane constă aproape exclusiv din referințe la Internet. Între 2023 și 2024, frecvența utilizării termenului a crescut cu 230% la un milion de cuvinte.
Așadar, termenul este folosit pe scară largă, în special pe platforme precum TikTok, pentru a descrie impactul negativ al consumului excesiv de conținut online de calitate scăzută. Iar riscurile legate de dezinformare și manipulare în contextul fenomenului „brain rot” sunt semnificative, având în vedere modul în care Internetul și rețelele sociale pot influența comportamentele și gândirea utilizatorilor. Consumând conținut superficial sau de calitate îndoielnică, utilizatorii pot deveni mai ușor influențați de informații eronate sau care manipulează. Conținutul viral, adesea extrem de simplificat sau exagerat pentru a atrage atenția, poate distorsiona realitatea, ceea ce face dificilă identificarea surselor de încredere.
De asemenea, expunerea constantă la conținut de calitate îndoielnică poate contribui la normalizarea unor comportamente nocive, inclusiv la încurajarea discursului toxic, a celui de ură sau a altor forme de manipulare. Există câteva soluții ce ar putea reduce impactul negativ al „brain rot” asupra societății, între care alfabetizarea media a cetățenilor, reglementarea platformelor și obligarea lor să reducă răspândirea dezinformării sau promovarea conținutului de calitate.
