În perioade de criză, teoriile conspirației tind să devină mai vizibile, iar rețelele sociale joacă un rol substanțial în amplificarea acestora. Deși s-a crezut inițial că timpul petrecut pe rețelele sociale poate crește nivelul încrederii în astfel de teorii, studiile arată că efectul este mai degrabă nesemnificativ. În schimb, rețelele par să consolideze convingerile deja existente, mai ales în cazul celor predispuși să creadă în conspirații, ceea ce duce la polarizarea societății. Sunt câteva dintre constatările enunțate de psihoterapeutul Ștefan Popov în cadrul ediției din luna decembrie a Podcastului CuMinte.
Potrivit psihoterapeutului, propaganda are un efect limitat asupra celor care nu sunt predispuși să adopte alte convingeri decât cele pe care le au deja, pentru că valorile fundamentale ale individului rămân în general stabile.
„Mediul online facilitează doar răspândirea mai rapidă a teoriilor conspiraționiste, însă studiile arată că, în afara perioadelor de criză, acestea nu au înregistrat o creștere semnificativă. Oamenii pot distribui astfel de conținuturi fără a le crede sau a se identifica neapărat cu ele, făcând acest lucru doar pentru că explicațiile par spectaculoase. Totuși, în perioadele de criză, rețelele sociale joacă un rol semnificativ, deoarece mesajele ajung la un număr mult mai mare de oameni”, explică Ștefan Popov.
Întrebat dacă există vreo legătură între timpul petrecut pe rețelele sociale și creșterea nivelului încrederii în teorii ale conspirației, invitatul a precizat că „studiile arată că mai degrabă nu există o asemenea legătură”.
„Același lucru se referă și la propagandă sau la încercarea de a schimba intenția de vot în campaniile electorale. Studiile arată că efectul este nesemnificativ, indiferent de amploarea propagandei. Efecte se constată doar când vorbim despre întărirea convingerilor celor care erau predispuși să creadă în aceste teorii. Acest fapt duce la polarizarea societății, lucru foarte important pentru cel care face propagandă. Vorbim în mare parte de cei indeciși. Și, respectiv, cei indeciși decid soarta următorilor ani, în funcție de conjuncturi, pentru că ei pot să voteze uneori de stânga, alteori de dreapta, în funcție de amploarea propagandei sau a manipulării”, a precizat invitatul podcastului.
Potrivit psihoterapeutului, „oricât de masivă ar fi propaganda, nu există riscul ca cei care au alte valori să fie manipulați în așa măsură încât să își schimbe total valorile. Dar ce poate face propaganda sau mass-media este să întărească niște convingeri pe care persoana deja le are”.
Ediția integrală a Podcastului CuMinte din luna decembrie o puteți urmări aici.
