Principalele surse ale discursului de ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum au fost politicienii, reprezentanții cultelor religioase și mass-media. Unii competitori electorali au folosit narațiuni agresive pentru a discredita adversarii, deseori apelând la teme naționaliste, xenofobe și homofobe. Rețelele de socializare și aplicațiile mobile au jucat un rol esențial în răspândirea discursului de ură, în special prin intermediul grupurilor de discuții și al canalelor de Telegram. Sunt principalele concluzii ale unui raport al asociației Promo-LEX, făcut public săptămâna aceasta.
Potrivit raportului, comunitatea LGBTQI+ a fost frecvent ținta atacurilor în campania electorală. Unii politicieni au prezentat „propaganda LGBT” ca o amenințare la adresa „valorilor tradiționale” și au folosit această temă pentru a justifica opoziția față de integrarea europeană. S-au răspândit mesaje false despre obligația de a organiza parade gay sau despre impunerea educației LGBTQI+ în școli.
De exemplu, deputata Marina Tauber a promovat limitarea drepturilor minorităților sexuale, susținând că blocul „Victorie” va interzice „propaganda LGBT” pentru a apăra valorile creștine. De asemenea, în campanie au fost distribuite materiale care comparau valorile UE cu „paradele gay” și „luna mândriei”, încercând să genereze frică în rândul alegătorilor.
ROLUL SIS ÎN MONITORIZAREA INFORMAȚIEI
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a blocat mai multe site-uri acuzate de propagandă și de răspândirea dezinformării. Printre acestea se numără portaluri rusești și site-uri antireferendum. Cu toate acestea, raportul arată că SIS nu a fost transparent în justificarea acestor măsuri, evitând să răspundă clar dacă site-urile blocate au promovat discurs de ură.
„În perioada de monitorizare 20 august – 20 noiembrie 2024 au fost blocate 18 pagini web. Serviciul de Informații și Securitate nu a publicat nicio hotărâre în acest sens, a omis să răspundă la întrebarea privind această acțiune din cererea de acces la informație trimisă de Promo-LEX și nu a informat public despre o astfel de hotărâre. Lipsa de transparență și argumentare face imposibil de stabilit dacă aceste pagini web au răspândit discurs de ură în contextul alegerilor prezidențiale și ale referendumului”, se arată în raport.
LEGĂTURA DINTRE DISCURS DE URĂ ȘI DEZINFORMARE
Irina Corobcenco, autoarea cercetării, observă și legătura dintre discurs de ură și dezinformare. „Există foarte multe cazuri pe care le identificăm și încadrăm în ceea ce numim discurs al fricii, care nu instigă în mod direct la ură, violență împotriva unui grup pe baza unui criteriu, dar care stârnește emoții puternice de frică pentru propria securitate sau pentru securitatea comunității din cauza unui grup de persoane. De cele mai multe ori, astfel de cazuri vin la pachet cu manipulare, mesaje care distorsionează realitatea, care vin să manipuleze opinia publică și să direcționeze frica, nemulțumirea către un grup țintă specific, de cele mai multe ori fiind vorba de persoanele LGBTQI”, a declarat ea în cadrul prezentării concluziilor raportului la Forumul Electoral, care s-a desfășurat pe 19 februarie la Chișinău.
Autorii raportului recomandă Consiliul Audiovizualului să dezvolte în continuare mecanismul intern de monitorizare a discursului care incită la ură în media audiovizuală, prin colectarea datelor dezagregate, și să continue activitățile periodice de instruire pentru membri și angajați privind identificarea cazurilor de discurs care incită la ură, instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței.
De asemenea, se recomandă SIS să publice toate ordinele de sistare a accesului la paginile web, însoțite de motivarea deciziei și referințe la prevederile legale aplicate, iar portalurilor de știri „să adopte mecanisme clare și eficiente de gestionare a comentariilor pentru a evita promovarea discursului de ură, inclusiv în conturile lor din rețelele sociale și/sau aplicațiile mobile”.
