Numeroase canale de TikTok din spațiul informațional moldovenesc publică zilnic videouri cu conținut manipulativ, fals sau denaturat, folosind limbaj emoțional, ironie, deepfake-uri și teorii ale conspirației pentru a promova narațiuni recurente de dezinformare împotriva UE și NATO, a actualei guvernări sau a războiului din Ucraina.
- Monitorizarea a 51 de canale în perioada 1 – 15 iulie, care aparțin mai multor politicieni, bloggeri/influenceri, surse media sau sunt pagini anonime, arată că o bună parte dintre ele publică zilnic chiar și câteva zeci de videouri cu conținut nociv și au ajuns la o audiență extinsă, cu peste 42 de milioane de vizualizări în doar două săptămâni.
- Această hiperactivitate online contribuie la crearea unui spațiu informațional toxic, în care dezinformarea circulă viral și greu poate fi contracarată în timp real. Impactul devine însă și mai semnificativ în contextul apropiatelor alegeri parlamentare.
| CE CANALE AM MONITORIZAT A fost analizat conținutul distribuit pe 51 de conturi de TikTok, dintre care: 10 deținute de politicieni; 15 ale unor bloggeri/influenceri; 13 pagini anonime; 13 ale unor surse media. Printre cele mai populare conturi ale politicienilor se remarcă cel al lui Renato Usatîi, cu peste 212.000 de urmăritori și 90 de milioane de vizualizări; Igor Dodon, cu peste 95.000 de urmăritori și 27 de milioane de vizualizări; Irina Vlah, cu peste 71.000 de urmăritori și 30 de milioane de vizualizări. Dintre bloggeri/influenceri, Grigore Manoli are peste 442.000 de urmăritori și peste 386 de milioane de vizualizări; Caras, cu peste 175.000 de urmăritori și mai mult de 145 de milioane de vizualizări; Sandeluu, cu peste 168.000 de urmăritori și peste 61 de milioane de vizualizări. Cele mai populare pagini anonime pe care le-am urmărit sunt @fantastic1007, cu peste 143 de mii de urmăritori și 86 de milioane de vizualizări, @alpha2betaomega, cu peste 106 mii followeri și 37 de milioane de vizualizări și @poseidon_008, cu peste 66 de mii de urmăritori și peste 114 milioane de vizualizări. Cele mai populare surse media pe care le-am analizat sunt ТСВ Приднестровье cu peste 266 de mii de urmăritori și peste 10 milioane de vizualizări, TVA6 cu peste 210 mii followeri și peste 294 milioane vizualizări și Первый Приднестровский cu peste 60 de mii de urmăritori și peste 37 de milioane de vizualizări. |
Analizăm în continuare cele mai proeminente narațiuni prezente în conținutul difuzat de canalele monitorizate:
1. Guvernare criminală și stat capturat. Dezamăgire față de conducerea țării și neîncredere în instituții
Această narațiune reunește o varietate de teme: viața grea a pensionarilor, problemele fermierilor, abuzuri ale Poliției, scumpiri și suspiciuni legate de apropierea guvernării de Uniunea Europeană.
Un subiect exploatat în perioada analizată a fost majorarea vârstei de pensionare pentru femei la 61 de ani și 6 luni, începând cu iulie 2025, conform calendarului gradual de creștere stabilit de autorități, până la egalizarea cu cea a bărbaților, în 2028. Alexei Lungu, politician afiliat lui Ilan Șor, menționează într-un video că „de la 1 iulie, gruparea criminală PAS a decis să majoreze vârsta de pensionare”, sugerând că femeile vor muri până a ajunge să primească pensia.
Aceeași narațiune apare și pe canalul anonim @fantastic1007, urmărit de peste 143.000 de utilizatori. Un bărbat evocă nostalgic URSS-ul: „În SSR-ul cela, femeile ieșeau la pensie la 55 de ani, îmi pare că”. Mesajul, deși aparent personal, denaturează realitatea prin lipsa contextului istoric. Canalul distribuie și cazul unui fermier fără ajutor la muncile agricole, însoțit de afirmații generalizatoare precum „forța de muncă s-a redus cu 90%”. Subiectul agriculturii este exploatat amplu și de politicieni, adesea fiind utilizat ca armă de atac la adresa parcursului european al Republicii Moldova. În unul dintre videourile distribuite de Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, colegul său de formațiune, Bogdan Țârdea, afirmă că UE a promis în toamnă bani pentru agricultorii moldoveni, dar nu a dat „niciun leu”.
Videourile Irinei Vlah la acest subiect au o abordare mai agresivă și populistă, sugerând că Republica Moldova „mereu a fost o țară agrară”, iar astăzi „părinții pleacă la piață ca să cumpere pentru copiii lor fructe și legume și minimum 500 de lei lasă acolo”. Irina Vlah mai spune că „dacă politica noastră externă s-ar fi construit în interesul cetățenilor, atunci producția noastră ar fi fost cea mai aptă de concurență”.
Presupusa activitate a Guvernului în detrimentul Republicii Moldova este unul dintre cele mai răspândite narațiuni în rândul politicienilor și bloggerilor ce par a fi afiliați acestora. Cel mai des se sugerează că conducătorii statului ar lucru în interesul „partenerilor săi”, care îi conduc și controlează. Acest lucru, spre exemplu, este menționat de Victoria Furtună, lidera Partidului Moldova Mare, sau de bloggerul Gabriel Călin, cel din urmă afirmând că Moldova are nevoie de „o politică externă echilibrată, nu de o diplomație a slugărniciei”.
Pe un alt canal – @.alpha2betaomega, cont ce distribuie din Canada și are peste 106.000 de urmăritori – un vorbitor de rusă lansează întrebări în stil conspirativ despre utilitatea serviciilor statului, sugerând că cetățenii nu ar mai trebui să contribuie la pensii, deoarece „mulți nu vor beneficia niciodată de ele”.
Poliția este portretizată frecvent în rol negativ: fie prin interacțiuni tensionate cu vânzători stradali, fie în legătură cu propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției de a crește salariile polițiștilor cu până la 35.000 lei. Un clip de pe @fantastic1007 ironizează ideea și pune sub semnul întrebării numărul mare de polițiști, sugerând ineficiență și favoritism. Sentimentul dominant este cel de frustrare și neîncredere față de autorități și prioritățile acestora.
Contul de TikTok @cost.moldovanca apelează foarte des la teorii ale conspirației și menționează că „unii oameni care lucrează în instituțiile de stat, care trebuie să asigure neutralitatea acestei țări, fac parte din loje masonice”, făcând inclusiv trimitere la directorul SIS, Alexandru Musteața.
Cel mai des, instituțiile publice sunt acuzate că ar fi subordonate partidului de guvernare, iar țara ar fi capturată. Pentru a evidenția acest lucru, Alexei Lungu folosește mereu eticheta de „grupare criminală” atunci când se adresează Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
În același timp, @ninadimoglo afirmă într-un video filmat cu ocazia încheierii mandatului actualului Legislativ că toată puterea din țară se află în mâinile unei singure persoane, iar abuzurile autorităților sunt mascate cu integrarea în UE. În aceeași postare se menționează despre: cenzurarea mass-mediei sau a libertății de exprimare, persecutarea opoziției și – „cireașa de pe tort”, potrivit autoarei – declararea Federației Ruse drept inamic principal al Republicii Moldova. Aceleași narațiuni sunt repetate și de @cost.moldovanca și @aviktor_force, ultimul încercând să mențină de facto o poziție neutră în alte două postări realizate cu ocazia aceluiași eveniment: înlăturarea sau reducerea democrației, cenzurarea sau închiderea mass-mediei și distrugerea relațiilor cu Federația Rusă.
2. Alegerile parlamentare vor fi fraudate
Neîncrederea față de guvernare se extinde și în context electoral. Într-o știre difuzată de TV6 (canal cu peste 210.000 de urmăritori) despre un sondaj IMAS, informațiile sunt prezentate selectiv pentru a amplifica neîncrederea în procesul electoral. În unele exprimări, cercetarea este prezentată ca o pretinsă dovadă a unor concluzii speculative:. „Potrivit studiului, autoritățile vor influența rezultatul alegerilor prin metode neortodoxe, se vor implica politicieni străini și va fi organizat transport pentru alegători”.
Narațiunea alegerilor fraudate este promovată pe larg și printre politicieni, în special de Irina Vlah, care a dedicat acestui subiect mai multe videouri. Politiciana a afirmat în repetate rânduri că alegerile din 2024 au fost fraudate cu ajutorul diasporei, iar același lucru ar urma să se întâmple și în 2025. Tot ea spune că va desfășura o anchetă, va reexamina rezultatele alegerilor din 2024 și va pedepsi vinovații. Iar Igor Dodon afirmă că „Ministerul Afacerilor Interne a asigurat fraudarea masivă a alegerilor în diasporă”. Într-un alt video distribuit de liderul PSRM, un domn afirmă că în diaspora „se trimiteau saci diplomatici cu buletine deja ștampilate”. Niciuna dintre faptele invocate cu privire la prezidențialele de anul trecut nu a fost demonstrată.
În aceeași cheie, @ninadimoglo sugerează în unul dintre videourile sale că autoritățile, prin metode anticonstituționale și în taină, „schimbă regulile” în timpul jocului pentru a manipula rezultatele alegerilor.
Într-o secvență dintr-un interviu cu Vladimir Voronin la Gonța Show, difuzat pe canalul @morari.live (canal cu peste 33.000 de urmăritori), la întrebarea moderatorului dacă diaspora va salva iar PAS, liderul Partidului Comuniștilor afirmă că „nu diaspora votează, ci ambasadorii”, insinuând că rezultatele votului din diaspora sunt manipulate de diplomați. El invocă exemple din trecut, sugerând că victoria Maiei Sandu ar fi fost „salvată” de votul din afara țării prin intermediul ambasadorilor. În cadrul aceluiași interviu, el pune la îndoială legitimitatea diasporei, conturând un cadru conspirativ și spunând că termenul „diasporă” trebuie să fie definit clar în lege pentru a stopa manipularea voturilor cetățenilor din străinătate în scopuri politice.
Într-o secvență dintr-un alt episod al emisiunii lui Gheorghe Gonța, difuzată pe @morari.live, invitatul Victor Pogolșa declară că „procesul electoral e compromis”, susținând că „partidul de guvernare aranjează tot în așa fel încât ca să-și redobândească majoritatea”. Această opinie se înscrie într-un cadru conspiraționist, care decredibilizează legitimitatea viitoarelor alegeri.
3. Mesaje de dezbinare socială și discriminare
Multe dintre narațiunile promovate sunt interconectate, iar nemulțumirea față de guvernare este adesea asociată cu teme de dezbinare socială și discriminare. O direcție recurentă pe canalele anonime este atacul la adresa comunității LGBTQ+, adesea prin asocierea partidului de guvernare cu paradele și preocupările acestei comunități, prezentate ca o dovadă a lipsei de priorități reale.
Canalul @guvernulderahat, multe dintre postările căruia sunt generate sau manipulate cu inteligența artificială, publică frecvent videoclipuri cu versuri denigratoare și accente homofobe. De exemplu, un clip include mesajul: „PAS, nu votați cu PAS, pentru că Recean e un pederast” (rusă: „Пас, не голосуйте за Пас, потому что Речан – пидарас”). Termenul este peiorativ și este folosit pe post de atac la persoană, cu scopul de a discredita politicienii prin asocierea cu o orientare sexuală percepută negativ în societate – o formă explicită de homofobie fără legătură cu politica publică.
O altă linie narativă legată de diviziuni sociale apare în cazul preotului din Grinăuți, raionul Rîșcani, care a decis trecerea bisericii de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei. Un fragment de știre publicat pe canalul TV6 ne arată un context părtinitor asupra evenimentelor, cu scopul de a discredita Mitropolia Basarabiei și statul român. Sursa a prezentat subiectul într-un mod dezechilibrat și tendențios, sugerând că Mitropolia Basarabiei acționează agresiv și că schimbarea a fost impusă. Nu sunt menționate motivele preotului sau sprijinul primit din partea unor enoriași. O localnică intervievată spune: „Vrem să știm, de când a fost vândută biserica? De când a trecut la români, de când?” (rusă: „Мы хотим знать, с каких пор церковь продали? С каких пор она перешла к румынам, с каких?”). Aceste declarații, deși autentice, sunt prezentate selectiv și tendențios pentru a amplifica narațiunea de cedare nelegitimă a proprietății bisericii.
Această știre este exploatată și pe canalul @fantastic1007. Persoana din video face apel la ideea că cineva ar dori dezbinarea Moldovei și că deja și religia și credința în Dumnezeu sunt atacate. „Treziți-vă la realitate, că oamenii o să-și piardă și credința în Dumnezeu”.
Și Victoria Furtună spune în una dintre postările sale că „Mitropolia Basarabiei este o organizație neguvernamentală și a devenit un instrument politic, folosit deschis în jocuri geopolitice și o propagandă a unionismului”. Politiciana mai sugerează că Mitropolia are ca scop distrugerea pilonilor identității noastre naționale, fiind susținută de „cei care luptă împotriva limbii moldovenești, a credinței și a memoriei înaintașilor noștri”.
Tot Victoria Furtună promovează și o narațiune din seria celei despre „legea agenților străini”, dar care vizează ONG-urile sau mass-media. Politiciana afirmă că va crea „registre naționale ale beneficiarilor de fonduri străine” și va cere „lichidarea tuturor organizațiilor internaționale de monitorizare, care activează în afara Constituției, în afara controlului poporului”.
Bloggerul Gabriel Călin dezvoltă aceeași idee, menționând că va face „tot posibilul ca finanțarea presei de peste hotare să fie interzisă și să nu mai avem ONG-uri care se implică în politică”. Tot el afirmă că „globaliștii și Soros” au decis ca ONG-urile să scrie legile noastre, iar „o combinație dintre legea agenților străini din Rusia și SUA ar fi ideală pentru Moldova”.
4. Narațiuni anti-UE și delegitimarea integrării europene: pierderea neutralității și o țară guvernată de străini
Summitul UE – Republica Moldova, din 4 iulie, a generat un val de conținut manipulativ pe TikTok, folosit pentru a contesta intențiile apropierii Moldovei de instituțiile europene. Un exemplu este un videoclip manipulat cu inteligența artificială, în care liderii politici locali și europeni par că „dansează” pe scaune. Comentariul care însoțește imaginile insinuează că întreaga întâlnire ar fi fost o „repetiție” pentru a păcăli publicul. Mesajul transmis este că politicienii ar juca roluri, iar integrarea europeană este doar o fațadă.
Pe canalul @shoknews.inform, un alt clip arată coloane diplomatice în Chișinău, însoțite de textul: „Au venit stăpânii”. Acest mesaj întărește narațiunea conform căreia Moldova nu este condusă democratic, ci dirijată din exterior de puteri occidentale. Integrarea în UE este astfel asociată cu pierderea suveranității.
În contextul vizitei reprezentanților UE la Chișinău, Igor Dodon se întreabă „cum rămâne cu neutralitatea și suveranitatea”, iar protagoniștii aceluiași video susțin că Moldova este „guvernată de străini” și „politica oficială a UE este cursul antirusesc și homofob”. Totodată, se sugerează că UE impune o politică anti-Moscova și la Chișinău, care „distruge economia Moldovei”. În alt video, Igor Dodon propagă un „buchet” generos de narațiuni manipulative anti-UE: „UE acum este într-o criză profundă de legitimitate” și a devenit o entitate nedemocratică deoarece anulează alegeri, interzice partide și persecută oponenții politici prin „justiție controlată”.
Politicianul menționează că sancțiunile împotriva Rusiei „au lovit economia UE de pământ” și „toți înțeleg că nu mai este prosperitate economică în UE”. Un alt mesaj – și mai grav – răspândit de Igor Dodon, ține de faptul că „UE se transformă în bloc militar” și folosește Moldova doar ca pe un instrument în lupta sa geopolitică împotriva Rusiei. Aceeași idee apare și la alți bloggeri sau politicieni precum Alexei Lungu, Vasile Tarlev, Gabriel Călin sau @cost.moldovanca.
Tot pe pagina lui Igor Dodon a fost promovat un video cu narațiuni de dezinformare ale lui Alexandr Lukașenko, conducătorul din Belarus. „Nimeni nu vă așteaptă nicăieri”, potrivit lui, insinuând că integrarea europeană va distruge economia Moldovei.
Victoria Furtună propagă aceleași idei anti-UE, deși încearcă să adopte o poziție de centru. Ea spune că „integrarea trebuie amânată” și menționează că sancțiunile UE sunt o metodă de persecuție a politicienilor: „Asta e noua voce a Europei libere?”. O altă narațiune promovată de Furtună, dar prin prisma „vocii oamenilor simpli”, ține de faptul că emigrarea în UE este o formă de umilință și sclavie modernă: „Ești străin. Tu ești acolo rob”.
Vasile Tarlev menționează în postările sale că UE închide ochii în fața unor „încălcări grave ale democrației” din țara noastră și, pentru a consolida PAS, „unii parteneri europeni tolerează cenzura și represiunile împotriva opoziției” de la Chișinău.
Contul @costamoldoveanca, apelând din nou la teorii ale conspirației, susține că UE și politicienii de la Chișinău câștigă bani pe seama prețurilor mari pe care le achită moldovenii simpli la energie.
Un mesaj mai subtil, dar care conturează aceeași idee, vine de la un invitat al lui Gheorghe Gonța, care spune că: „Moldova merge spre nicăieri”. E o generalizare nefondată, care nu oferă nicio soluție sau direcție, ci doar consolidează ideea de stagnare și lipsă de viitor. „Țara noastră, ca să meargă undeva, noi nu trebuie să stăm cu mâna întinsă la Occident sau la Est” – prin această afirmație se accentuează un sentiment de inutilitate și dependență de o forță externă.
Într-un alt clip video de pe canalul @fantastic1007, un bărbat ne spune despre frumusețea satelor din Moldova, care, în ciuda faptului că sunt liniștite și pustii, cu case părăsite și lipsă de oameni, oferă o pace și o liniște rar întâlnite. El subliniază contrastul cu străzile europene, unde la fiecare colț găsești farmacii și bănci, indicând că acolo oamenii sunt „îndatorați și bolnavi”. În satele moldovenești, în schimb, nu există farmacii și bănci, deoarece, conform spuselor sale, oamenii mănâncă sănătos și nu au datorii.
5. Sentimente antiromânești
Scepticismul față de beneficiile integrării europene este adesea însoțit de narațiuni antiromânești, menite să submineze încrederea în relația dintre Chișinău și București.
Într-o știre difuzată de TV6 este citat un articol de pe platforma românească Gandul.ro, care ar susține că „Bucureștiul a finanțat mass-media moldovenească pentru a-l susține pe Nicușor Dan și a-l discredita pe George Simion” în alegerile prezidențiale. Videoclipul merge mai departe, afirmând că politica editorială a presei din Moldova ar fi fost „dictată de București cu acordul Chișinăului oficial”. Se insinuează astfel o complicitate guvernamentală într-o schemă de manipulare mediatică.
Pe canalul @pravdamoldova25, un videoclip compară imaginile cu președintele român Nicușor Dan și cel al Rusiei, Vladimir Putin, ambii în interacțiune cu armata. În timp ce președintele român parcurge un ritual obișnuit de salut, cel rus insistă să dea mâna cu militarii. Acest contrast îl favorizează pe Putin, despre care se induce ideea că ar avea o relație mai apropiată cu armata.
Un alt eveniment, care a alimentat sentimente antiromânești, a fost interdicția de intrare în România, impusă lui Ion Ceban. Într-un videoclip postat de canalul @fantastic1007, un comentator susține că această decizie ar fi fost o „lovitură de grație”, orchestratǎ de Maia Sandu pentru a-l compromite politic pe Ceban și a-i slăbi baza electorală. Aceeași sursă afirmă că „Nicușor Dan i-a întors datoria Maiei Sandu” pentru sprijinul oferit anterior în campania sa electorală, insinuând ingerință politică externă și o rețea de influență între București și Chișinău. Prin astfel de exemple, România este prezentată ca un factor de manipulare, relația cu Bucureștiul fiind nocivă sau ilegitimă pentru suveranitatea Republicii Moldova.
6. Nostalgie față de trecutul sovietic și promovarea apropierii de Rusia
Critica la adresa guvernării și a integrării europene este adesea însoțită de nostalgie față de URSS și mesaje favorabile apropierii de Rusia.
Într-un videoclip, un bărbat susține că „80-90% dintre italieni sunt împotriva Bruxelles-ului”, pe motiv că UE „și-a încălcat promisiunile”, a „gay-izat” Europa și este responsabilă de războiul din Ucraina. Rusia este prezentată ca un bastion al valorilor tradiționale, iar Putin ar fi „răbdat prea mult” de la 2014 încoace.
Într-o discuție cu o femeie din Bravicea, într-un alt video, se compară muncile agricole actuale, cu 400 de lei pe zi, fără apă sau mâncare, cu perioada sovietică, când muncitorilor li se aducea „căruța cu apă rece” și „copiii din brigada școlărească beau apă dintr-o cană”. Vorbitorul critică proiectul „Satul European”, argumentând că, în ciuda investițiilor în infrastructură, oamenii nu au locuri de muncă.
Au fost comentate și concertele artiștilor ruși invitați la Chișinău de Renato Usatîi. Într-un videoclip postat pe un canal anonim, vorbitorul sugerează că „poporul Moldovei vrea să fie prieten cu Rusia și iubește cântecele rusești”. Se conturează mesajul că cultura rusă unește, prin ceea ce s-a văzut la concert: „Am înțeles că acolo nu au existat diviziuni, nici tu rus, tu moldovean, tu român, limbă de stat, ucrainean, toți pur și simplu stăteau și ascultau” (rusă: Я понял, что там не было э-э-э, разделений, ни ты русский, ты молдаван, турумын, лингва де стат, украинец, все просто стояли и слушали).
O imagine publicată pe canalul @pravdamoldova25 arată o mașină de marca Lada, care „accidentează grav” un alt automobil de marcă Mercedes, fără ca mașina rusească să fie zgâriată. Se insinuează astfel că produsele sovietice erau durabile și calitative spre deosebire de „iluzia” bunăstării occidentale.
Într-o altă postare de pe același canal ni se prezintă o serie de imagini care compară tineretul sovietic versus tinerii din generația actuală, cu accentul că alegerile tinerilor din perioada sovietică erau mai bune și mai sănătoase. De exemplu, în una dintre imagini sunt reprezentați tineri în uniforme de pionieri, cu expresii serioase și determinate, în contrast cu tineri moderni care fac selfie-uri și par mai puțin „serioși”. Este sugestivă și descrierea: „URSS vs acum. Unde a dispărut adevărata tinerețe?” (rusă: СССР vs. сейчас. Куда делась настоящая молодежь?). Aceste comparații reprezintă niște asocieri negative și vorbesc despre un trecut idealizat și un prezent decăzut. Se ignoră contextele istorice și sociale pentru a sugera că viața era mai bună „pe vremea URSS”, iar Rusia ar reprezenta astăzi continuitatea acelui model.
Unii politicieni de la Chișinău promovează în mod deschis un curs prorus al Republicii Moldova, deși adesea îl maschează ca „relații bune cu toți”. Igor Dodon, spre exemplu, cataloghează dialogul cu Rusia drept „interes național”. Tot el menționează că „UE a înțeles că trebuie să dezvolte un dialog cu Federația Rusă”, sugerând că Moldova ar trebui să o facă la fel. Curios este că, în următoarea zi, politicianul a distribuit un video despre rusofobia din UE, care i-ar fi impusă Chișinăului. Avantajele prieteniei cu Moscova, prezentate inclusiv de Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, sunt resursele energetice ieftine.
7. Războiul din Ucraina
Narațiunile ce vizează războiul din Ucraina promovează idei menite să submineze sprijinul pentru Ucraina și să cultive resemnarea față de conflict.
Într-un videoclip de pe canalul anonim @fantastic10007 se difuzează o secvență dintr-un interviu de pe canalul de Youtube al Dianei Pancenko, o jurnalistă ucraineană, care promovează propaganda Kremlinului cu privire la război. În interviul cu colonelul Davis, un militar american, care are o poziție sceptică față de susținerea Ucrainei de către NATO și SUA, se discută despre teoria unificării armatelor Ucrainei și a Rusiei. Narațiunea este speculativă, bazată pe un scenariu imposibil, pentru a ilustra absurditatea conflictului sau pentru a evidenția nevoia de negociere.
Canalul @.alpha2betaomega explică într-un clip video că deține „soluția” pentru a opri orice conflict militar în doar 24 de ore, dar subliniază că acest lucru „nu se va întâmpla niciodată”, deoarece interesele celor de la putere sunt altele. Vorbitorul spune că oamenilor simpli li se „injectează” patriotism și ideea că „cineva vrea să le ia ceva”, determinându-i să-și dea viața de bunăvoie în război. Deși exprimările și limbajul sunt vagi, se conturează ideea că patriotismul ucrainenilor este inutil.
Și un invitat al lui Gheorghe Gonța comentează narațiunea războiului, spunând că frica de război este neîntemeiată în Moldova. Interlocutorul afirmă că nu a auzit niciodată de intenții rusești de a invada sau de a afecta Moldova și numește frica de o posibilă invazie rusească drept „prostie” și „spaimă artificială”.
Pe un alt canal anonim, un singur video care a acumulat peste 222.000 de vizualizări dezinformează la tema atragerii Moldovei în război: „Pe soldații noștri deja i-au trimit în Ucraina, Consecințele sunt tragice, soldați moldoveni au murit. Ei mor, iar rudele lor sunt obligate să semneze hârtii despre nedivulgarea acestor informații”.
CONCLUZII
1. Intensificarea și diversificarea narațiunilor anti-guvernamentale în context electoral
Perioada monitorizată (1–15 iulie) ilustrează o mobilizare semnificativă pe TikTok a canalelor politice, media și anonime în jurul unor teme conspiraționiste și anti-guvernamentale. Acestea au urmărit subminarea încrederii publice în instituțiile statului și în procesul electoral, sugerând constant că Republica Moldova este un stat capturat, iar alegerile viitoare vor fi fraudate.
2. Convergența narațiunilor anti-occidentale și nostalgice proruse
Discursurile anti-UE și anti-NATO sunt recurente, deseori asociate cu promovarea unei perspective nostalgice față de URSS și a apropierii de Federația Rusă. Integrarea europeană este prezentată ca o formă de pierdere a suveranității, în timp ce Rusia este portretizată ca un aliat tradițional, protector al valorilor autentice.
3. Exploatarea clivajelor sociale, culturale și religioase
Actorii din acest ecosistem informațional manipulează pe teme precum identitatea religioasă, sexualitatea, statutul ONG-urilor și apartenența etnică pentru a produce diviziune socială. Sunt propagate mesaje homofobe și antiromânești într-un cadru narativ ce vizează dezbinarea internă.
Monitorizarea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în analiză aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
