Subiectul secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului, unde autoritățile constituționale ale Republicii Moldova nu au control, a stârnit dispute și discuții aprinse în a doua jumătate a lunii august și a devenit unul dintre principalele instrumente de propagare a dezinformării în context electoral pe Facebook.
- Narațiunile identificate pe 98 de pagini și grupuri publice de Facebook, deși prezentate sub forme variate – discriminare, cetățeni „de mâna a doua”, conspirații legate de Ucraina, pregătirea războiului sau cedarea Transnistriei – au un punct comun: delegitimarea procesului electoral și erodarea încrederii publicului în instituțiile statului.
- Narațiunile au fost lansate inițial de actori politici, care au folosit acest subiect drept pretext pentru a-și promova mesajele electorale, precum și de instituțiile nerecunoscute din regiune (Consiliul Suprem de la Tiraspol, reprezentanți ai „sovietelor locale”), ulterior fiind amplificate de pagini partizane și de grupuri de Facebook vizibil administrate de aceiași utilizatori.
- În toate cazurile se observă tehnici similare – victimizare colectivă, apel la frică, conspirații, falsuri documentare sau audio, ridiculizare și manipulare identitară.
| CE AM MONITORIZAT Am avut în vizor conținutul distribuit pe 98 de pagini publice de Facebook, care aparțin mai multor partide și lideri de partide, surse media și influenceri, precum și grupuri publice tematice cu audiențe de la 1.000 la peste 88.000 de membri. Cele mai populare pagini publice: Democrația Acasă (peste 529.000 de urmăritori) Renato Usatîi (peste 338.000 de urmăritori), Point.md (219.000 de urmăritori), Igor Dodon (cu peste 192.000 de urmăritori), Типичная Молдова (190.000 de urmăritori), TV6 (174.000 de urmăritori), Unimedia (137.000 de urmăritori), Morari.live (130.000 de urmăritori), Primul în Moldova (125.000 de urmăritori). Cele mai populare grupuri publice: Moldova, trezeşte-te! (circa 89.800 de membri), Свежие новости из Республики Молдова / Stiri din Republica Moldova (88.500 de membri), ADOPTĂ UN VOT! (aproape 80.000 de membri), Știri din Moldova (37.000 de membri). |
CONTEXT
Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat pe 24 august că, pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie, pentru cetățenii din stânga Nistrului vor fi deschise 12 secții de vot, număr de trei ori mai mic decât cele 30 la alegerile prezidențiale din 2024. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a explicat că reducerea s-a făcut conform legislației electorale adoptate în 2022, care stabilește numărul secțiilor în funcție de media participării la ultimele trei scrutinuri. Despre intenția CEC de a reduce numărul secțiilor de vot pentru malul stâng s-a speculat și în săptămânile ce au precedat decizia oficială. Reprezentanții opoziției de stânga au criticat decizia și au protestat în fața Comisiei Electorale. Anterior, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol s-au adresat Chișinăului și organizațiilor europene și internaționale, din numele „sovietului suprem” și a „sovietelor locale” cu solicitarea de a fi deschise cel puțin 41 de secții de votare, cum a fost la anticipatele din 2021, la care au votat circa 28.000 de alegători, deși pretinsele autorități de la Tiraspol susțin că în regiune se află peste 276.000 de cetățeni moldoveni cu drept de vot.
PRINCIPALELE NARAȚIUNI IDENTIFICATE
- Discriminare și limitarea drepturilor fundamentale
Această narațiune prezintă reducerea numărului secțiilor de votare ca pe un atac deliberat asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Postările la subiect insistă pe limbaj emoțional, încadrează decizia drept o crimă electorală și discriminare, acuză guvernarea că atacă direct drepturile constituționale, folosește victimizarea colectivă, apelul la frică, hiperbolizarea și etichetarea ca tehnici de dezinformare.
Așa-numitul Consiliu Suprem al Transnistriei scrie pe pagina sa oficială că liderii consiliilor locale ale deputaților poporului din RMN consideră că o „astfel de creare de obstacole artificiale în calea exercitării drepturilor electorale reprezintă o încercare de a discrimina locuitorii Transnistriei pe criterii teritoriale și naționale”. Când a fost anunțată decizia CEC, Consiliul a publicat declarația Prezidiului Consiliului Suprem, care susține că este „o decizie discriminatorie și motivată politic, care încalcă normele constituționale și standardele internaționale”. Declarația a fost replicată pe mai multe grupuri tematice din regiune, precum Приднестровский мир și Мы сделаем Приднестровье СОВРЕМЕННЫМ!!!!. Se citează și din declarația președinților consiliilor orășenești și raionale din RMN, care spun că „astfel, Republica Moldova discriminează deschis proprii cetățeni pe baza rezidenței lor pe un anumit teritoriu. În lumea modernă, o astfel de practică necivilizată pare absolut inacceptabilă”.
PSRM a legat rapid subiectul de președinta țării și formațiunea aflată la guvernare, afirmând că „Maia Sandu și partidul său promovează în mod conștient o politică a segregării, lipsind peste 260.000 de cetățeni ai Republicii Moldova de dreptul lor legal la vot. Aceasta nu este doar discriminare – este o crimă împotriva propriului popor.” Tot pe pagina PSRM sunt distribuite mai multe videouri de la protestul organizat de formațiune la sediul CEC. În unul din ele, Bogdan Țîrdea declară că „cetățenii sunt privați de drepturile lor. Acesta se numește un regim care discriminează propriul popor – o dictatură”.
Iar Maxim Iordan, președintele organizației teritoriale de la Bălți a Blocului „Victoria”, a scris în postări distribuite pe grupuri că „alegerile s-au transformat într-o farsă în care drepturile lor sunt pur și simplu ignorate și călcate în picioare”.
- „Transnistrenii” sunt considerați „străini” și de „mâna a doua” de către autoritățile de la Chișinău, care împart cetățenii între buni și răi
O altă idee, apropiată de cea a discriminării, insinuează că guvernarea divizează cetățenii în „buni” și „răi”, marginalizându-i pe moldovenii din stânga Nistrului, care ar fi considerați de „mâna a doua”. Prin aceste mesaje are loc manipularea identitară, divizarea „noi versus ei” și victimizare.
Tonul în acest sens a fost setat inclusiv de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei. Potrivit ei, „cetățenii moldoveni care locuiesc în Transnistria s-au dovedit a fi alegători de mâna a doua”, există discriminare împotriva transnistrenilor care dețin cetățenie moldovenească, iar Chișinăul filtrează în mod deliberat alegătorii „în funcție de fiabilitatea lor”, creând obstacole artificiale în calea participării la vot. Declarația, lansată cu câteva zile înaintea deciziei CEC, s-a răspândit pe mai multe grupuri de Facebook
În același timp, așa-numitul ministru de externe al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev, declară într-un reportaj video al televiziunii locale că reacția Chișinăului reprezintă „reticența panicată de a nu asculta”. El folosește acest conflict drept pretext pentru a readuce în discuție recunoașterea regiunii ca stat separat. În textul care însoțește secvențele video, Ignatiev este citat cu narațiunea că „dacă guvernul, în persoana lui Sandu, Grosu și a altor reprezentanți, chiar îi consideră pe transnistreni «străini», atunci probabil că merită să spună acest lucru direct. În acest caz, se pune întrebarea: îi recunoaștem pe locuitorii de pe malul stâng al Nistrului ca parte a societății noastre, iar teritoriul ca parte a țării? Sau ar trebui să recunoaștem sincer Transnistria ca stat separat și să nu ne mai jucăm cu jumătăți de măsură?”.
Și postarea socialistului Vladimir Odnostalco, de la protestul organizat în fața birourilor CEC, a fost redistribuită pe mai multe grupuri, precum Земля Молдавская!, Молдова за мир! și Россия и Молдова ВМЕСТЕ. Politicianul afirmă că „după venirea la putere a Maiei Sandu și a PAS, societatea a fost împărțită în cetățeni «buni» și cetățeni «răi». Ei continuă să ne dezbine prin reducerea numărului de secții de votare”.
Pe grupuri de Facebook tematice din stânga Nistrului, internauții amplifică și mai mult această narațiune. Exemplu unui utilizator pe grupul Приднестровский мир ilustrează un video cu declarații ale mai multor politicieni de la Chișinău, inclusiv false, însoțite de textul „La fel ca acum 30 de ani, locuitorii din RMN sunt cetățeni de mâna a doua pentru elita chișinăuiană… Și nu e nevoie să fim ipocriți și să mințim transnistrenii!”.
Un alt video, însoțit de o voce falsă și distribuit pe multiple grupuri și pagini de Facebook, promovează aceeași narațiune și îl vizează pe deputatul și membrul PAS Radu Marian, care într-o presupusă discuție telefonică despre reducerea numărului secțiilor de vot ar fi spus despre locuitorii din stânga Nistrului că sunt niște „совки” (din rusă, o specie de insecte), care ar trebui să voteze „în Siberia” și că nu sunt deloc moldoveni, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să aibă drept de vot. În grupul Приднестровская Правда: НОВОСТИ, СОБЫТИЯ, ЛЮДИ, înregistrarea este comentată prin trimiterea la multiple alte narațiuni de dezinformare: că guvernarea care a venit la putere cu ajutorul „forțelor externe” se menține prin metode dictatoriale; că cei aflați la conducere au aceeași atitudine nu doar în raport cu „transnistrenii”, dar și cu restul locuitorilor din Moldova; că „actualul guvern include nu doar idioți fățiși și lucrători incompetenți ai ONG-urilor, ci și perverși morali și clovni banali”; că poporul „a devenit ostatic al tot felul de gunoaie și al unui grup de prostituate politice”. Administratorul СтопФейк Молдова / StopFals Moldova distribuie acest video pe alte grupuri tematice cu comentariul că astfel de declarații ale reprezentanților PAS au loc conform unui „model familiar”, care ar presupune că atunci când un scandal se intensifică, el este urmat de declarații despre „falsuri” și „provocări ale Kremlinului”, „dar, esența nu se schimbă: oamenii din stânga Nistrului aud din nou de la reprezentanții guvernului că sunt «străini» și că opinia lor poate fi pur și simplu exclusă”. Alți utilizatori comentează falsa înregistrare audio cu Marian citând Insider Moldova, dar fără a include link spre sursă: „Aceasta este discriminare directă, aceasta este segregare selectivă. Guvernul împarte oamenii în «corecți» și «inutili», consolidând statutul transnistrenilor de cetățeni de mâna a doua. Și după aceasta, Sandu continuă să vorbească despre «reintegrare»?”.
- Autoritățile reduc numărul secțiilor pentru că știu că voturile vor merge către opoziție
Această narațiune interpretează decizia CEC ca parte a unei strategii deliberate a PAS de a împiedica opoziția să acumuleze voturi în regiunea transnistreană, cu ajutorul teoriei conspirației, falsurilor documentare („Nota pentru Bolea”) sau delegitimarea instituțiilor.
Site-ul Независимое Приднестровье a publicat pe 19 august un articol intitulat „De ce nu este în avantajul Chișinăului ca cetățenii din regiunea transnistreană să voteze pentru parlamentare”. În material se afirmă că dreptul la vot al locuitorilor din stânga Nistrului ar fi limitat intenționat de către Chișinău, prin reducerea numărului secțiilor de votare. Decizia este calificată drept „discriminare” și „crimă împotriva propriului popor”, fiind sugerat că ar putea reprezenta rezultatul unor „înțelegeri secrete cu Kievul”. Pe mai multe grupuri de Facebook articolul este redistribuit cu accent pe mesajul-cheie: „Se pare că răspunsul la această întrebare poate fi dat imediat. Participarea alegătorilor transnistreni la alegerile parlamentare din Republica Moldova este dezavantajoasă, deoarece majoritatea nu vor susține PAS-ul pro-european, ceea ce ar putea schimba echilibrul politic din parlament”.
Un alt fals identificat pe grupuri și care face apel la o teorie a conspirației este fotografia unui document care s-ar numi „Informație pentru V. Bolea” și care ar include o listă de instrucțiuni cu acțiuni planificate pentru ziua alegerilor cu scopul de a limita votul celor din regiune. Potrivit textului, „povestea reducerii numărului de secții de votare din Transnistria la 10 s-a dovedit a fi doar primul episod. Acum Nota pentru Bolea a intrat în spațiul public — un document care pare un plan nu doar de limitare, ci de fapt de perturbare a votului pentru locuitorii de pe malul stâng. Lista de instrucțiuni include un întreg set de tehnologii murdare: recrutarea președinților de comisii, presiunea asupra observatorilor, stingerea luminilor, blocarea drumurilor. Nu vorbim despre excese aleatorii pe teren, ci despre o strategie conștientă”. Autoarea postării explică și de ce PAS ar recurge la aceste acțiuni: deoarece „alegătorii din Transnistria sunt un electorat care nu votează pentru guvern. Votul lor suplimentar se transformă într-o amenințare”.
Mai multe postări identificate în cadrul analizei, distribuite și redistribuirte pe variate grupuri, acuză guvernarea PAS de limitarea drepturilor electorale și constituționale, explicând acțiunile prin teama că locuitorii din regiune ar vota cu opoziția. Printre ele:
- „Astăzi, într-un mod rușinos și criminal, puterea și membrii CEC au limitat, de facto, dreptul la vot a peste 260 de mii de cetățeni ai Moldovei care locuiesc în Transnistria. Motivele sunt, bineînțeles, evidente – opinia transnistrenilor diferă de programul politic al partidului de la putere”;
- Mai puține secții de vot înseamnă mai puține voturi. Ar fi vorba nu doar de o simplă greșeală organizatorică, ci despre „o strategie bine gândită”;
- Opoziția „este convinsă că autoritățile acționează în mod conștient. Cozile mari la secțiile de votare vor putea fi prezentate drept «transport organizat» al alegătorilor și, prin urmare, drept motiv pentru a acuza Tiraspolul și Moscova de ingerință. Cumpărarea voturilor, presiunile, «influența externă» — toate acestea ar putea deveni un pretext convenabil pentru a pune la îndoială sau chiar a anula rezultatele alegerilor”. Toată această „strategie” ar fi menită să „minimizeze numărul de voturi din stânga Nistrului”;
- „Motivele unor astfel de acțiuni sunt evidente: problemele uriașe de rating ale partidului de guvernământ, ceea ce înseamnă că transnistrenii care sunt sceptici față de actualul guvern din Moldova ar putea juca un rol în prăbușirea lor în alegerile parlamentare, precum și politica aproape maniacală a Chișinăului de discriminare a locuitorilor din Transnistria”;
Din același spectru de postări, o imagine cu Maia Sandu alături de Vlad Plahotniuc este însoțită de un text despre două „coincidențe”, așa cum le numește autorul: presupusa tărăgănare de a-l aduce în țară pe Plahotniuc și decizia CEC de a reduce de trei ori numărul secțiilor de votare în stânga Nistrului. „În realitate, motivul este evident: transnistrenii susțin mai mult opoziția. Aceasta înseamnă că voturile lor pot influența rezultatul alegerilor. Se pare că situația stă astfel: autoritățile se tem de Plahotniuc și, în același timp, încearcă să limiteze participarea la vot a celor care pot susține opoziția”, concluzionează utilizatorul.
- „Limitarea votului” ar duce la divizarea țării și cedarea regiunii transnistene
Reducerea secțiilor de vot este prezentată ca parte a unui plan de a rupe Moldova în două prin limitarea votului din regiunea transnistreană. De asemenea, se insinuează că aceste acțiuni ar fi un pas către cedarea regiunii transnistrene Ucrainei, prin acorduri secrete.
Și în acest caz PSRM este una dintre sursele care setează cadrul, lansând ideea dacă „nu cumva Sandu și PAS pregătesc cedarea Transnistriei? Nu este oare refuzul participării la vot parte a unor înțelegeri secrete cu Kievul? De ce autoritățile moldovenești renunță la teritoriu, la potențialul industrial, la centralele electrice, la metalurgie? Cui îi convine transformarea Transnistriei într-o «bucată ruptă»?”. În aceeași postare, formațiunea se adresează către PAS cu aprecieri despre „o politică a segregării”, „politică iresponsabilă ce duce țara spre dezbinare, izolare și haos”, „vom susține unitatea țării, în pofida tuturor încercărilor puterii de a o diviza”.
Unimedia citează PSRM cu întrebarea despre „cedarea Transnistriei” în prim-plan. Totodată, aceste declarații au fost promovate pe multiple platforme. De exemplu, în grupul Новости Гагаузии и юга Молдовы este distribuit textul realizat de Бельцы 24, care menționează despre acuzațiile de discriminare aduse de Igor Dodon, dar și faptul că acesta „a recunoscut, de asemenea, că acțiunile guvernului ar putea fi legate de «acorduri secrete cu Kievul»”.
Și Telegraph Moldova l-a citat pe politician – un fragment dintr-un interviu video cu Igor Dodon, inițial distribuit pe pagina sa oficială și în care întreabă sugestiv dacă „nu este aceasta oare o tentativă de a exclude efectiv Transnistria din procesul electoral? Cui intenționați să dați această regiune? Ucrainei? Acolo trăiesc cetățenii noștri. Iar voi pur și simplu îi abandonați”. Iar Молдавский Календарь îl citează pe Vasile Tarlev, care declară pe canalul său de Telegram că „nu este vorba doar de o restricționare a drepturilor, ci de un pas concret către divizarea țării”. Tarlev face trimitere și la integrarea europeană, insinuând că aceasta poate duce la divizare interioară a țării și că de dragul acestui deziderat autoritățile ar fi dispuse să sacrifice o parte din populație.
- Reducerea secțiilor echivalează cu pregătirea pentru război
Narațiunea alarmistă prezintă reducerea secțiilor ca un pas spre conflict militar și destabilizare.
O postare distribuită de o internaută în grupul ПМР este un exemplu clasic de teorie conspiraționistă și apel la frică, care insinuează o colaborare secretă între autoritățile moldovene și cele din Ucraina pentru a declanșa un război cu Rusia. În postare se sugerează că reținerea unui moldovean cu explozibili, la postul vamal Palanca, ar fi fost parte a unei provocări organizate de serviciile secrete ucrainene, menite să arunce în aer un punct de control al trupelor ruse din regiune și astfel să atragă Moldova într-un conflict militar cu Rusia. Se afirmă că operațiunea ar fi avut acordul conducerii de la Chișinău și că scopul final era deschiderea unui „al doilea front” împotriva Federației Ruse, însă planul ar fi fost dejucat de vameși.
Un interviu cu Serghei Mișin, prezentat drept doctor în drept, distribuit pe mai multe grupuri, transmite mesajul că reducerea secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului nu reprezintă o simplă decizie tehnică, ci un pas strategic cu consecințe grave. În finalul textului, autorul afirmă că „această politică amintește periculos de ceea ce s-a întâmplat în Donbas între Kiev și Donețk cu Lugansk în perioada 2014-2022… și ar putea duce la pierderea definitivă a Transnistriei”. Această narațiune, care echivalează situația electorală din Republica Moldova cu precedentul Donbasului și induce ideea că autoritățile de la Chișinău ar împinge deliberat regiunea transnistreană spre o ruptură definitivă, este reluată și într-un text amplu publicat pe Moldanalytics și distribuit pe mai multe grupuri.
Într-un alt grup am identificat o postare care sugerează că Republica Moldova ar fi favorizată în procesul de integrare europeană în detrimentul Ucrainei. Textul citează publicația Politico, după care amestecă fapte cu opinii și le corelează cu subiectul numărului de secții de votare. În final, autorul formulează concluzia că: „Europa pariază pe Moldova ca pe un candidat mai «convenabil», chiar dacă asta înseamnă să închidă ochii la încălcările din interiorul țării. Moldovenii, privind acest scenariu, se întreabă involuntar: va repeta Chișinăul calea ucraineană din 2014, doar într-o ambalaj mai «ambalat»?”.
O altă postare dezvoltă pe un ton alarmist o teorie conspiraționistă potrivit căreia președintele ucrainean Volodimir Zelenski și „sponsorii globaliști” ar pregăti provocări majore, inclusiv atacuri cu drone asupra Rusiei, a centralei de la Kursk și a conductei „Drujba”. Postarea citează drept sursă un canal de Telegram și introduce Republica Moldova ca parte a unui „plan secundar”. Citatul central este formulat astfel: „Probabilitatea provocării din partea Ucrainei și a Moldovei în legătură cu Transnistria este de 98%… Războiul va avea loc 100% doar în condițiile a doi factori: partidul lui Sandu trebuie să mențină monopolul asupra puterii, criza ucraineană trebuie să continue cel puțin încă un an”.
Prin această narațiune, alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt transformate într-o alegere existențială între „război sau pace”. Partidul de guvernare este prezentat ca un instrument al „globaliștilor” care ar împinge țara într-un conflict militar împotriva Transnistriei și, implicit, Rusiei, în timp ce opoziția apare drept garant al păcii. Postarea exploatează frica și recurge la manipularea printr-o dihotomie simplistă: „PAS = război, opoziția = pace”.
CONCLUZIE
Subiectul participării cetățenilor din regiunea transnistreană la vot este instrumentalizat pe rețele sociale precum Facebook nu doar pentru a contesta legitimitatea deciziei CEC, dar și pentru a construi o narațiune mai amplă despre incapacitatea guvernării PAS să respecte drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor, despre trădarea intereselor naționale și un viitor periculos pentru Republica Moldova. Această convergență de mesaje indică faptul că subiectul secțiilor de vot nu este tratat ca o problemă administrativă, ci este transformat într-un vector de mobilizare politică și propagandă.
Monitorizarea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în analiză aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
