Comunicatele de presă ale unor instituții precum Procuratura Generală sunt însoțite frecvent de imagini cu un puternic impact vizual, unele dintre ele depășind limitele ilustrării neutre a informației. În mai multe cazuri, comunicate despre infracțiuni grave cum ar fi viol, omor, șantaj sau alte forme de violență au drept imagine principală fotografii cu arme albe, siluete în ipostaze agresive, mâini legate sau scene de la locul unor pretinse crime.
Imaginile publicate cel puțin în ultimele săptămâni de Procuratura Generală nu sunt însoțite de mențiuni explicite care să indice dacă acestea reprezintă fotografii reale de la fața locului, imagini de arhivă sau ilustrații simbolice. În același timp, în alte comunicate sunt utilizate fotografii autentice (de exemplu, de la evenimente instituționale sau vizite oficiale) ceea ce creează un amestec de formate vizuale dificil de interpretat pentru public.
În lipsa unei delimitări clare, există riscul ca imaginile simbolice să fie percepute drept dovezi vizuale ale cazurilor prezentate. De asemenea, caracterul dramatic al unora poate amplifica emoțional mesajul comunicatului, depășind scopul informării.
În multe cazuri, comunicatele sunt preluate fidel de instituțiile media, inclusiv imaginile aferente, fără a le verifica sau contextualiza suficient. Astfel, acestea sunt redistribuite în spațiul public ca parte a produsului jurnalistic, fără a se preciza natura lor simbolică sau legătura directă cu cazul descris. Bunăoară, la data de 21 aprilie, Procuratura a publicat un comunicat cu titlul: „Tânărul, care în octombrie 2025 a omorât cu cruzime un consătean – condamnat la 20 de ani de închisoare” însoțit de o imagine fără nicio legendă sau explicație. Poza a fost preluată pe larg și de surse precum Ziarul de Gardă, ProTV Chișinău sau Ziarul Național.
Amintim că utilizarea imaginilor cu puternic impact emoțional necesită prudență sporită. Chiar și atunci când provin din surse oficiale, acestea trebuie tratate critic de către jurnaliști și adaptate standardelor editoriale.
Deși comunicarea Procuraturii nu este activitate jurnalistică, principiile deontologice aplicabile mediei pot fi folosite ca referinţă. Codul deontologic prevede că „imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acuratețe”. În plus, „jurnalistul nu furnizează publicului detalii morbide ale crimelor, accidentelor și catastrofelor naturale sau detalii privind tehnicile suicidale. Aceleași reguli se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video)”. Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă jurnaliștilor să evite conținutul violent: „Vom avea grijă să nu publicăm fotografii şocante, conţinutul violent sau indecent al cărora poate provoca anumite stări psihice negative asupra cititorilor. (…) Vom evita publicarea fotografiilor sângeroase de la un accident grav sau de la locul unei crime”.
Este de remarcat că utilizarea imaginilor „senzationaliste” de către o instituție a statului prezintă mai multe riscuri. Ar fi vorba despre prejudicierea drepturilor procesuale prin faptul că o fotografie șocantă poate sugera vinovăția certă a unui persoane judecate definitiv, ceea ce contravine prezumției de nevinovăție. De asemenea, fotografiile violente sau sugestive pot retraumatiza victimele ori familiile acestora şi pot amplifica suferința publicului. Vorbim și despre înșelarea publicului, pentru că, în lipsa oricărei mențiuni despre natura imaginilor, poate fi indusă ideea că acestea provin de la locul faptei.
