Pe măsură ce inteligența artificială (AI) devine tot mai prezentă în viața cotidiană, apar noi termeni în discuțiile despre tehnologie și dezinformare: „narrative capture” („capturare narativă”). Conceptul descrie situațiile în care un chatbot AI ajunge să preia, să dezvolte și să întărească povestea sau convingerile utilizatorului, chiar dacă acestea sunt false, conspiraționiste sau rupte de realitate.
Fenomenul este discutat tot mai intens de cercetători și experți în tehnologie, în special după apariția unor cazuri în care utilizatorii chatboturilor AI au început să creadă că au făcut descoperiri revoluționare, că sunt urmăriți de organizații secrete sau că dezvoltă relații autentice cu inteligența artificială. În multe dintre aceste cazuri, chatbotul nu a contrazis ideile utilizatorului, ci le-a validat și dezvoltat, contribuind la construirea unei „realități alternative”.
Potrivit cercetărilor, fenomenul apare atunci când chatbotul devine „capturat” de propria conversație. Cu alte cuvinte, el începe să păstreze și să extindă aceeași narațiune pentru a menține dialogul coerent și natural. Dacă utilizatorul exprimă o idee falsă sau exagerată, el poate continua conversația ca și cum acea idee ar avea sens, în loc să o corecteze ferm.
CUM FUNCȚIONEAZĂ „NARRATIVE CAPTURE”?
Fenomenul se dezvoltă gradual. Utilizatorul formulează o suspiciune, o teorie sau o interpretare exagerată, iar chatbotul răspunde empatic și conversațional. Pentru că este programat să mențină dialogul și să evite contradicțiile dure, acesta poate ajunge să valideze emoțiile și să dezvolte aceeași poveste.
În timp, utilizatorul capătă mai multă încredere în propria interpretare, iar chatbotul repetă și extinde aceeași narațiune.Astfel, conversațiile devin tot mai intense și mai personale, iar utilizatorul începe să se izoleze informațional. În consecință, AI și utilizatorul ajung să construiască împreună o „realitate alternativă”.
Diferența dintre utilizarea normală a AI și „capturarea narativă” constă în pierderea raportării critice la realitate. Specialiștii avertizează că oamenii tind să umanizeze chatboturile și să le atribuie intenții, empatie sau conștiință, deși acestea doar generează răspunsuri pe baza conversației și a datelor pe care au fost antrenate.
Spre deosebire de un motor clasic de căutare, chatboturile AI conversează direct cu utilizatorul, îi adaptează răspunsurile și creează impresia unei relații personale. Din acest motiv, unele persoane ajung să acorde mai multă încredere AI-ului decât surselor reale de informare sau chiar oamenilor din jur.
Recunoașterea semnelor unei astfel de „capturări narative” este importantă pentru igiena digitală. Experții recomandă să verificăm informațiile din surse independente, să evităm conversațiile obsesive cu chatboturile, să păstrăm relații sociale reale și să nu folosim inteligența artificială ca substitut pentru sprijin emoțional sau psihologic.
