În anul de studii 2026–2027 se împlinesc zece ani de la introducerea disciplinei opționale Educație pentru media în școlile din Republica Moldova. În acest interval, aproximativ 30.000 de elevi au studiat sau studiază disciplina, iar Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a instruit 961 de cadre didactice. De la un curs opțional, educația media începe să fie privită ca o competentă transversală, necesară pentru înțelegerea critică a informației, identificarea dezinformării și utilizarea responsabilă a mediului digital. Mediacritica a discutat cu reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării (MEC), ai CJI, precum și cu experți și profesori implicați în acest proces, pentru a afla ce s-a reușit, ce provocări persistă și care sunt perspectivele de viitor.
Cursul Educație pentru media a fost introdus în programul școlar cu acordul Ministerului Educației și Cercetării în anul de studii 2017–2018. Un an mai târziu, de la 1 septembrie 2018, disciplina a început să fie predată și la treapta gimnazială, iar din 2019 a ajuns la toate cele trei trepte de învățământ: primar, gimnazial și liceal. Potrivit datelor CJI, din 2017 până în anul de studii 2026–2027, aproximativ 30.000 de elevi au studiat sau studiază această disciplină.
Educația pentru media urmărește să-i ajute pe elevi să înțeleagă cum circulă informația, să analizeze critic mesajele media, să distingă informațiile credibile de cele înșelătoare și să facă alegeri informate. Obiectivul nu este doar acumularea unor cunoștințe despre presă sau platformele digitale, ci dezvoltarea unei atitudini reflexive față de informația întâlnită în viața de zi cu zi.
„În zece ani, Educația pentru media a devenit mai mult decât o disciplină școlară. În timp, demersul CJI de a introduce Educația pentru media în programul școlar a contribuit la formarea unei comunități de oameni care împărtășesc aceleași valori și cred în importanța dezvoltării gândirii critice. Privită inițial ca pe o mare provocare, cu timpul, am reușit să-i facem față pentru că am avut parte de deschiderea Ministerului Educației și Cercetării, dar și de susținerea partenerilor noștri, care au pus umărul la consolidarea acestei inițiative în școală”, a declarat pentru Mediacritica Mariana Tabuncic, manageră de program la CJI.
Potrivit ei, dezvoltarea cursului s-a bazat și pe implicarea profesorilor care au transformat conținuturile curriculare în experiențe concrete de învățare.
„De asemenea, după un deceniu de efort, putem spune că Educația pentru media a prins rădăcini în școală datorită entuziasmului și dedicației profesorilor și profesoarelor care au urmat cursurile de instruire organizate de CJI. Au plecat în sălile de clasă cu dorința de a transforma cunoștințele acumulate în experiențe noi de învățare pentru elevi. Le-am pus la dispoziție nu doar manuale tradiționale, dar și tehnologii și instrumente pe care elevii le folosesc și în care se regăsesc”, a precizat Mariana Tabuncic.
Dincolo de lecțiile dedicate explicit educației media, o parte dintre temele specifice acestei discipline au început să fie abordate și în cadrul altor materii școlare.
„În acești ani, am văzut cum Educația pentru media a depășit limitele unei discipline opționale: profesorii abordează subiecte legate de informare, comportament etic în spațiul virtual, siguranță online și gândire critică atât la orele de Educație pentru media, cât și în cadrul altor discipline școlare. Astfel, educația media își consolidează tot mai mult rolul de competentă transdisciplinară”, explică Mariana Tabuncic.
APROAPE 1.000 DE PROFESORI INSTRUIȚI ÎN ZECE ANI
Dezvoltarea unei discipline noi a presupus nu doar elaborarea unui curriculum, ci și pregătirea cadrelor didactice care să îl aplice. În 2026, CJI a organizat cinci programe de formare în domeniul educației media, în urma cărora au fost instruiți încă 84 de profesori și profesoare. În total, în ultimul deceniu, organizația a instruit 961 de cadre didactice.
În anul de studii 2026–2027, 108 pedagogi care au urmat programele de instruire ale CJI predau disciplina unui număr de 2.869 de elevi, repartizați în 143 de clase din 73 de școli din țară. Dintre instituțiile respective, 56 au predare în limba română, iar 17 – în limba rusă, se arată într-un comunicat de presă al CJI.
MANUALE ACTUALIZATE ȘI RESURSE DIGITALE ÎN ROMÂNĂ ȘI RUSĂ
În cei zece ani de implementare, dezvoltarea disciplinei a fost însoțită de elaborarea și actualizarea materialelor didactice. În anul de studii 2026–2027, elevii de la toate cele trei trepte de învățământ au la dispoziție manuale actualizate, realizate de expertele Loretta Handrabura și Natalia Grîu.
Resursele sunt disponibile și în format electronic, pe platforma digitală EMI – Educație Media pentru elevi, care găzduiește versiunile manualelor în limbile română și rusă.
Pentru Natalia Grîu, expertă în educație media, unul dintre elementele care au contribuit la dezvoltarea cursului a fost tocmai abordarea sistemică: curriculum, manuale, ghiduri metodologice și instrumente digitale, completate de formarea cadrelor didactice.
„Parcursul de promovare a educației pentru media a fost orientat strategic spre rezultate la nivel național prin integrarea componentei de educație media în învățământul formal, în cazul nostru, ținta primară a fost învățământul general. În consecință, din 2017, am dezvoltat, aprobat la minister și implementat trei curriculumuri opționale pentru șase clase – a II-a, a III-a, a VII-a, a VIII-a, a X-a și a XI-a. Decizia de a dezvolta curriculumuri opționale a fost cea mai potrivită pentru acel context, ținând cont de prevederile Codului educației, dar și de absoluta lipsă de experiență și tradiție în țara noastră pe componenta educației pentru media”, a precizat experta pentru Mediacritica.
Ea a subliniat că dezvoltarea cursului a fost posibilă datorită colaborării dintre organizațiile implicate, autoritățile din domeniul educației și partenerii care au sprijinit inițiativa.
„În doar câțiva ani, cu suportul partenerilor, prin acțiunile consecvente ale CJI și deschiderea Ministerului Educației și Cercetării, s-a reușit arderea unor etape importante pe segmentul conștientizării de către comunitatea educațională a rolului competenței media și a gândirii critice în era informațională. Un avantaj indubitabil l-a constituit faptul că am oferit cadrelor didactice tot pachetul curricular – curriculum, manual, ghid de implementare și, într-un final, o platformă digitală. Deopotrivă importantă și necesară a fost capacitarea cadrelor didactice prin circa 50 de formări”, a punctat Natalia Grîu.
Discuțiile purtate de Mediacritica cu cei implicați în acest proces arată că introducerea unei discipline noi presupune o infrastructură educațională care să permită profesorilor să predea conținuturile în mod coerent și să le adapteze nevoilor elevilor.
În același timp, actualizarea manualelor și dezvoltarea instrumentelor digitale trebuie să țină pasul cu schimbările din mediul informațional, inclusiv cu apariția unor forme noi de conținut și cu utilizarea inteligenței artificiale în producerea și distribuirea mesajelor.
ELEVII DEVIN ȘI CREATORI DE CONȚINUT
Silvia Cricovan, profesoară la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din municipiul Chișinău, a împărtășit pentru Mediacritica din experiența acumulată în cei zece ani de predare și despre activitățile prin care elevii au învățat să analizeze și să producă mesaje media.
„Zece ani de existență, zece ani de activitate, zece ani de gândire critică – un deceniu asumat. În această perioadă, împreună cu elevii mei, am conștientizat că Educația pentru media reprezintă o valoare adăugată, deoarece am creat conținuturi, am realizat interviuri, emisiuni TV, ziarul clasei, am analizat știri – adevărate și mituri. Emoția trăită la ora de Educație pentru media am reflectat-o în ziarele «Florile dalbe» și «Univers Pedagogic Pro».”
Privind spre viitor, Silvia Cricovan își dorește ca experiențele acumulate să fie împărtășite și altor cadre didactice.
„Pe viitor, ne propunem o colaborare, un schimb de bune practici cu colegii din alte instituții în ceea ce privește predarea acestei discipline și ne dorim să aducem la cunoștința mai multor elevi importanța acestui curs în acest secol grăbit, în care informația ne înconjoară la fiecare pas”, a precizat profesoara.
URMĂTOAREA ETAPĂ: INTEGRAREA EDUCAȚIEI MEDIA ÎN CURRICULUMUL NAȚIONAL
Una dintre cele mai importante direcții pentru viitor este extinderea educației media dincolo de disciplina opțională. Ideea este ca elevii să poată aplica aceste competențe și în cadrul altor materii, iar accesul la educație media să nu depindă exclusiv de alegerea unei discipline opționale de către școală.
În anul de studii 2026–2027, CJI continuă implementarea Programului privind integrarea conținuturilor de educație media în cadrul disciplinelor de bază. În zece instituții de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale este implementat un program de integrare a conținuturilor de educație media în disciplina Limba și literatura rusă, la clasa a VIII-a. Inițiativa este avizată de Ministerul Educației și Cercetării.
Daniela Tîrsînă, consultantă principală în cadrul Direcției politici curriculare în învățământul general a Ministerului Educației și Cercetării, consideră că cei zece ani de experiență au creat premisele extinderii acestei abordări.
„Cei zece ani de educație pentru media în școlile din Republica Moldova reprezintă un exemplu relevant de colaborare între Ministerul Educației și Cercetării, Centrul pentru Jurnalism Independent, cadrele didactice și partenerii de dezvoltare. Ceea ce a început ca o inițiativă de introducere a unei discipline opționale s-a transformat într-un demers educațional important, care contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză a informațiilor și a comportamentului responsabil în mediul digital”, a precizat reprezentanta MEC pentru Mediacritica.
Potrivit ei, următoarea etapă vizează integrarea sistematică a educației pentru media în curriculumul școlar, „prin valorificarea acesteia în cadrul diferitor discipline, în concordanță cu particularitățile de vârstă ale elevilor. În contextul reformei curriculare, ne propunem ca dezvoltarea competențelor de analiză critică a informației, identificare a dezinformării, utilizare responsabilă a resurselor digitale și înțelegere a conținuturilor generate de inteligența artificială să devină parte integrantă a procesului educațional. Această direcție presupune și consolidarea competențelor cadrelor didactice, precum și dezvoltarea resurselor metodologice necesare”.
Obiectivul declarat este ca educația media să ajungă la toți elevii, indiferent de instituția în care învață. „Obiectivul nostru este ca educația pentru media să nu fie doar o oportunitate oferită printr-o disciplină opțională, ci o componentă firească a formării fiecărui elev, indiferent de instituția în care studiază. Astfel, valorificăm experiența acumulată în acești zece ani și asigurăm continuitatea unei inițiative esențiale pentru pregătirea tinerilor să navigheze critic, responsabil și în siguranță într-un mediu informațional în continuă schimbare”, a punctat Daniela Tîrsînă.
EDUCAȚIA MEDIA ÎN ERA INTELIGENȚEI ARTIFICIALE
Pentru Natalia Grîu, dezvoltarea educației media trebuie să continue în paralel cu schimbările din societate și cu apariția unor noi provocări informaționale. Experta consideră că formarea competențelor media trebuie să înceapă încă din etapa pregătirii inițiale a profesorilor și să fie susținută prin resurse adaptate nevoilor actuale.
„Astăzi suntem la o nouă etapă pe care am anticipat-o în cadrul forumurilor media și al discuțiilor publice – integrarea educației media în curriculumul național. A fost un vis pe care îl vedem realizându-se. Educația pentru media este una dintre cele zece noi educații integrate. Pentru a susține acest parcurs, cu suportul Deutsche Welle Akademie, am exersat programe de integrare la diferite discipline din aria Limbă și comunicare. În mod logic, urmează să avem și manuale care sunt «media prietenoase» și profesori formați, de la etapa formării inițiale, și pe componenta de educație media”, a explicat ea.
În perspectiva expertei, dezvoltarea educației media trebuie să țină cont și de relația acesteia cu alte domenii ale vieții sociale. „Credem că am făcut echipă bună, însă, în contextul provocărilor tot mai mari din spațiul informațional, va fi necesar să fim mereu conectați și în pas cu cerințele de formare în domeniul culturii informaționale. Urmează să fim alături de instituțiile de învățământ și să oferim programe de formare țintite, să dezvoltăm resurse actuale, digitale, interactive și adaptate diferitor niveluri de învățare, într-o manieră incluzivă. Urmează să dezvoltăm abordări integrate prin care să arătăm relația dintre educația media și alte fenomene sociale: gender, violența în bază de gen, educație pentru sănătate, educație sexuală comprehensivă, educație financiară, educație electorală ș.a”, consideră experta.
Potrivit ei, „este valoros să susținem procesul de integrare a educației media la alte niveluri de școlaritate – educație timpurie, învățământ profesional tehnic și superior. În mod cert, competența media are caracter «meta», ea este o competent-umbrelă care contribuie la formarea holistică a personalității umane, deci este spațiu pentru cercetare, studiu, învățare și creștere continuă prin împuternicirea comunității educaționale”.
ZECE ANI DE EXPERIENȚĂ, DAR ȘI O MIZĂ PENTRU URMĂTORUL DECENIU
La zece ani de la introducerea disciplinei, educația media din Republica Moldova are în spate un curriculum dezvoltat, manuale pentru cele trei trepte de învățământ, o platformă digitală, aproape o mie de profesori instruiți și zeci de mii de elevi care au avut acces la curs.
Totuși, cifrele arată că disciplina este predată în prezent de 108 pedagogi, în 73 de școli, în timp ce obiectivul pentru următoarea etapă este extinderea competențelor media la nivelul întregului sistem educațional. Pentru ca acest obiectiv să devină realitate, integrarea în curriculum trebuie însoțită de formarea cadrelor didactice, actualizarea continuă a resurselor și dezvoltarea unor metode de evaluare care să arate în ce măsură elevii pot aplica efectiv ceea ce învață.
Mariana Tabuncic a subliniat că CJI își propune să continue dezvoltarea comunității educaționale și a instrumentelor de învățare. „Pentru următorii zece ani, ne dorim să extindem comunitatea profesorilor și elevilor care dezvoltă competențe de educație media. Vom continua să promovăm inițiativa de integrare a conceptelor de educație media la disciplinele de bază și vom dezvolta noi instrumente digitale care să răspundă realității informaționale, care se află în continuă schimbare”, a concluzionat managera de program CJI.
