Șase creatori și creatoare de conținut digital din Republica Moldova au fost desemnați câștigători ai concursului „Învățăm să filtrăm. Creăm conținut digital care inspiră încredere”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în parteneriat cu UNESCO. Materialele premiate abordează subiecte precum dezinformarea, manipularea emoțională, utilizarea inteligenței artificiale, escrocheriile digitale și gândirea critică.
Premiile au fost înmânate pe 23 octombrie 2026, la Chișinău, în cadrul unui eveniment la care au participat creatorii de conținut instruiți de CJI în luna iulie. Cei șase câștigători au primit diplome și câte un premiu în valoare de 300 de dolari, iar ceilalți participanți care au înscris materiale în concurs au primit cadouri din partea organizatorilor.
Concursul a urmărit să încurajeze valorificare competențelor de educație media în crearea unor produse digitale atractive, dar și credibile, bazate pe informații verificate și adaptate publicului.
Mariana Tabuncic, manageră de program la CJI, a subliniat că, într-un mediu informațional suprasaturat, contează nu doar volumul de conținut publicat, ci și încrederea pe care acesta o inspiră.
„În cadrul celor două instruiri am avut plăcerea să lucrăm cu un grup de participanți și participante entuziasmați și dornici să învețe unii de la alții, să experimenteze diverse formate pentru a crea conținut de calitate pe rețelele sociale. Ne-a impresionat dorința lor de a-și dezvolta competențele nu doar pentru propria creștere personală și profesională, ci și pentru a transmite mai departe ceea ce au învățat, încurajându-i și pe alții să fie mai atenți și mai critici față de informațiile pe care le consumă și le distribuie în mediul online”, a declarat pentru Mediacritica Mariana Tabuncic.
La rândul său, Ana Gherciu, formatoare în cadrul programelor de instruire și membră a juriului, a analizat produsele înscrise în concurs și le-a oferit participanților recomandări pentru îmbunătățirea lor. Ea a atras atenția asupra necesității de a combina forma atractivă a materialelor cu rigoarea informațională. „Dincolo de forma atractivă a unui material, este esențial ca acesta să fie bazat pe informații verificate, să transmită un mesaj clar și să inspire încredere. Informația prezentată trebuie să fie accesibilă, iar subiectele pe care le abordați trebuie să fie ancorate în realitatea noastră”, a menționat Ana Gherciu.
Materialele înscrise în concurs au fost realizate în diverse formate, de la articole și videoclipuri la reeluri și carusele destinate rețelelor sociale.
ȘASE ABORDĂRI ALE EDUCAȚIEI MEDIA
Lucrările premiate explorează diferite dimensiuni ale educației media: de la mecanisme psihologice care sporesc vulnerabilitatea în fața informațiilor false până la riscurile asociate inteligenței artificiale și importanța participării informate la viața publică.
Ala Bugai a abordat dezinformarea pornind de la subiecte cu potențial de a influența percepțiile și deciziile publicului. În articolul „Produse miraculoase: mit sau realitate”, autoarea atrage atenția asupra necesității de a evalua critic promisiunile asociate produselor promovate drept miraculoase în mediul online.
În materialul „Curentul informațional: nu lăsa dezinformarea să-ți aprindă frica”, ea analizează felul în care frica poate fi exploatată pentru a influența reacțiile oamenilor. Videoclipul „Cât ne va costa lumina?” abordează tema costului energiei electrice, un subiect de interes public care poate deveni și un pretext pentru răspândirea informațiilor înșelătoare.
Alexandra Bodiu a realizat o serie de opt carusele despre inteligența artificială generativă și implicațiile ei asupra producerii și consumului de informații. Materialele explică de ce conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale nu trebuie considerat automat credibil și cum pot fi evaluate critic textele și alte produse digitale.
Seria include subiecte precum identificarea conținutului generat cu AI, escrocheriile facilitate de noile tehnologii, protecția datelor personale și autenticitatea informațiilor în mediul online. Alexandra a abordat și fenomenul „Brainrot”, discutând atât despre impactul consumului de conținut digital asupra copiilor și tinerilor, cât și despre rolul părinților și al profesorilor în îndrumarea acestora. Un alt material explică de ce menționarea faptului că un conținut a fost generat cu AI nu înlătură automat răspunderea juridică pentru acesta.
Ana Pujila a explorat mecanismele psihologice care ne pot influența judecata și ne pot face vulnerabili în fața informațiilor false. Cele trei materiale – „De ce crezi că ai dreptate chiar și când n-ai?”, „Toți spun asta, deci e adevărat” și „Ai mai auzit asta anterior, deci e adevărat” – analizează tendința de a considera propriile convingeri corecte, de a accepta afirmații repetate de mai multe persoane și de a confunda familiaritatea unei informații cu adevărul.
Prin aceste materiale, autoarea încurajează publicul să-și examineze propriile convingeri, să nu considere popularitatea unei afirmații drept dovadă a veridicității acesteia și să verifice informațiile înainte de a le accepta sau distribui.
Adriana Cernei a abordat două teme cu impact asupra percepțiilor și deciziilor publicului. Într-un material video despre egalitatea de gen, ea analizează relația dintre realitate, dezinformare și felul în care rețelele sociale pot influența opiniile.
Cel de-al doilea material, prezentat sub forma unui carusel despre participarea tinerilor la vot, îi îndeamnă pe tineri să consulte mai multe surse de informare, să pună întrebări și să ia decizii în cunoștință de cauză, fără a se lăsa influențați de dezinformare sau de presiunea celor din jur.
Anastasia Suslov a abordat modul în care dezinformarea și propaganda pot accentua diviziunile sociale, mai ales atunci când subiectele sensibile sunt exploatate prin mesaje cu încărcătură emoțională și în scopuri politice. În articolul „Elefanți în Moldova”, autoarea evidențiază importanța verificării informațiilor din mai multe surse de încredere și a evitării concluziilor pripite. Materialul a fost adaptat și pentru rețelele sociale, sub forma unui carusel, pentru a ajunge la un public mai larg.
Cristian Guțu a realizat videoclipul „Fii informat. Fii atent. Fii în siguranță”, în care explică importanța utilizării responsabile a internetului și a rețelelor sociale. Materialul evidențiază necesitatea verificării surselor, a contextului și a scopului mesajelor înainte de acceptarea lor drept adevărate, precum și importanța recunoașterii tentativelor de manipulare și a titlurilor de tip clickbait.
Totodată, Cristian prezintă oportunitățile profesionale oferite de rețelele sociale și rolul comportamentului individual în construirea unui brand personal. El îi îndeamnă pe utilizatori să fie atenți atât la informațiile pe care le consumă, cât și la conținutul pe care îl publică.
DOUĂ PROGRAME DE INSTRUIRE
Concursul a fost precedat de două programe de instruire organizate de CJI în luna iulie 2026, în perioadele 8–10 iulie și 15–17 iulie. Participanții au învățat să transforme informațiile și competențele de educație media în conținut digital atractiv, folosind inclusiv tehnici de storytelling și formate adaptate platformelor online.
Ulterior, ei au avut la dispoziție aproximativ două luni pentru a crea și publica cel puțin un material despre gândirea critică, verificarea informațiilor, combaterea dezinformării, accesul la informație și consumul responsabil de conținut digital.
Prin această inițiativă, CJI și UNESCO au urmărit să contribuie la dezvoltarea unui mediu informațional mai responsabil, în care atractivitatea conținutului să nu fie obținută în detrimentul acurateței, iar rapiditatea distribuirii informațiilor să nu înlocuiască verificarea lor.
„Ceea ce ne dorim însă este ca această experiență să fie doar începutul unui proces de învățare continuă, iar fiecare dintre ei să devină un promotor al gândirii critice și al consumului responsabil de informație în comunitatea sa de pe rețelele sociale”, a concluzionat Mariana Tabuncic.
Materialul este parte a proiectului „Consolidarea integrității informaționale în Moldova: Alfabetizarea Informațională și Media (AIM) a tinerilor, cartografierea inițiativelor în domeniu și dialog între actorii relevanți”, implementat cu sprijinul UNESCO și al Guvernului Japoniei.
