Republica Moldova a stabilit mecanisme de comunicare cu unele platforme online pentru semnalarea campaniilor coordonate de manipulare, însă cooperarea rămâne inegală, iar rezultatele intervențiilor nu sunt întotdeauna comunicate autorităților. Într-un interviu pentru Mediacritica, Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, cunoscut și ca STRATCOM, a explicat limitele acestor mecanisme și modul în care algoritmii, promovarea plătită și inteligența artificială pot contribui la amplificarea dezinformării, inclusiv în perioadele electorale.
În timp ce STRATCOM are canale de escaladare cu Meta și Google, comunicarea cu TikTok este gestionată prin intermediul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), iar Telegram refuză cooperarea.
Potrivit șefei STRATCOM, în timpul proceselor electorale din 2024–2025, autoritățile Republicii Moldova au stabilit contacte directe cu unele platforme online. Acestea permit transmiterea cazurilor problematice către structurile responsabile de examinarea și soluționarea lor.
Liliana Vițu a explicat că instituția pe care o conduce a stabilit asemenea relații cu Meta și Google. Deși au existat situații în care platformele au intervenit, instituția nu primește sistematic informații despre rezultatele sesizărilor. „Rolul autorităților este să semnaleze comportamentul ilegal sau inautentic. Nu ne uităm la cine și ce spune. Nu este semnalată critica față de anumite procese, autorități sau față de guvernare. Este semnalat un comportament inautentic coordonat, amplificat, care încalcă regulile”, a clarificat ea în interviu.
Decizia privind măsurile aplicate în urma unei sesizări aparține platformei, subliniază Vițu.
În cazul TikTok, partenerul de comunicare și escaladare este SIS. Situația Telegram este diferită. Potrivit Lilianei Vițu, platforma refuză cooperarea cu autoritățile moldovenești. Ea menționează că Poliția ar fi încercat să contacteze reprezentanții Telegram, inclusiv în legătură cu unele conturi utilizate pentru distribuirea drogurilor, dar nu a primit un răspuns.
Unul dintre factorii care favorizează răspândirea dezinformării este promovarea contra cost a conținuturilor, în special a celor construite pentru a exploata emoțiile publicului. „Problema este că aceste conținuturi sunt monetizate, sunt promovate contra cost, iar platformele sunt afaceri care urmăresc profitul. De regulă, ele apelează la frică, la emoții, trezesc animozități și îi întorc pe oameni unii împotriva altora”, a subliniat Liliana Vițu.
Promovarea plătită poate ridica și probleme legate de respectarea legislației electorale privind finanțarea campaniilor. Directoarea STRATCOM a atras atenția asupra situațiilor în care banii sunt transferați prin intermediari, iar cheltuielile nu sunt declarate în mod transparent. În astfel de cazuri, pot fi create numeroase pagini care promovează același candidat sau concurent electoral, ceea ce complică identificarea legăturilor dintre acestea și demonstrarea faptului că activitățile respective au urmărit susținerea unui anumit concurent. Potrivit Lilianei Vițu, Comisia Electorală Centrală (CEC) trebuie să stabilească asemenea conexiuni pentru a putea evalua eventualele încălcări.
La aceste practici se adaugă utilizarea inteligenței artificiale, atât pentru generarea conținuturilor, cât și pentru distribuirea lor. Un mecanism relevant este microtargetarea politică, prin care mesajele sunt adaptate profilului și intereselor presupuse ale utilizatorilor. „Platforma îți construiește un profil și începe să-ți distribuie anumite narațiuni care să te demotiveze, să te deplaseze treptat din zona susținerii spre cea a scepticismului”, a punctat directoarea STRATCOM.
CE A DOCUMENTAT ANTERIOR MEDIACRITICA DESPRE DEZINFORMAREA ELECTORALĂ
Mediacritica a relatat anterior despre rolul TikTok în răspândirea propagandei și dezinformării, în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, precum și despre măsurile anunțate de platformă pentru limitarea ingerințelor electorale.
Într-un răspuns oferit anterior pentru Mediacritica, Serviciul de Informații și Securitate a confirmat că, în perioada campaniilor electorale, spațiul informațional online a devenit una dintre principalele dimensiuni ale influenței externe. „Intervențiile semnificative de manipulare și ingerințe în spațiul mediatic autohton au fost realizate prin intermediul platformelor Telegram, TikTok și Facebook”, a comunicat instituția.
Potrivit SIS, printre tacticile identificate s-au numărat exploatarea algoritmilor, utilizarea inteligenței artificiale, recrutarea de influenceri contra cost și fabricarea unor documente false atribuite instituțiilor statului. SIS a precizat că a fost desemnat drept punct de legătură cu compania care deține și gestionează TikTok, dar a refuzat să ofere mai multe detalii despre instrumentele instituționale și mecanismele de colaborare, invocând secretul de stat.
Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara într-un interviu că 95% din solicitările de eliminare a conținutului raportat de autorități nu au fost acceptate de TikTok.
La rândul său, STRATCOM a constatat că măsurile luate de platforme nu au fost suficiente pentru a preveni amploarea campaniilor de dezinformare. În evaluarea instituției, intervențiile au fost, de regulă, reactive, nu preventive, iar viteza de circulație a informației, reacțiile întârziate și utilizarea coordonată a conturilor inautentice au contribuit la răspândirea conținuturilor manipulatorii.
Și Comisia Electorală Centrală a comunicat anterior pentru Mediacritica că, în urma colaborării cu TikTok, a raportat 81 de materiale video și patru conturi, dintre care „67 de materiale video și cele patru conturi au fost șterse, zece materiale au fost restricționate, iar 16 nu au fost calificate de platformă drept încălcări”. Instituția a calificat scrutinul din 2025 drept marcat de campanii de dezinformare fără precedent, amplificate de utilizarea inteligenței artificiale. De asemenea, CEC a notat lipsa de cooperare a unor platforme, în special Telegram.
Dificultățile cooperării cu platformele au fost semnalate și de organizațiile de fact-checking. Mihai Avasiloaie, editorul-șef al portalului Stopfals.md, a explicat anterior pentru Mediacritica faptul că organizația colaborează cu TikTok din 2024, începând cu perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. Deși TikTok a anunțat public eliminarea unor volume importante de conturi și materiale asociate ingerințelor electorale, experiența practică a organizației a ridicat semne de întrebare privind eficiența măsurilor.
„Se fac anumite acțiuni, dar ele sunt mai degrabă superficiale. Uneori, timpul de reacție este foarte lent. Lecția principală este că ceea ce există acum nu este suficient”, a declarat atunci Mihai Avasiloaie pentru Mediacritica.
