În jurul deciziei privind închiderea Centrului rus de cultură și știință din Chișinău, zeci de canale de Telegram — anonime sau ale unor surse media proruse — au lansat mesaje centrate pe conflict identitar și geopolitic. Măsura a fost prezentată drept o „luptă generalizată cu cultura” „rusofobie”, „ruperea legăturilor umanitare” și „antagonizarea Rusiei”, fiind apoi legată de parcursul european al Republicii Moldova pentru a sugera acțiuni „la comandă” din partea noului Guvern. De aici, narațiunile au degenerat rapid spre scenarii de criză: Moldova ar urma să fie transformată în „bază NATO”, „implicată într-un conflict sângeros”, cu presiuni asupra Bisericii și „schimbarea” identitară a comunităților din Găgăuzia și regiunea transnistreană.
| CONTEXT Guvernul Republicii Moldova a decis să denunțe acordul cu Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, semnat la Moscova la 30 octombrie 1998 și intrat în vigoare la 4 iulie 2001, ceea ce ar urma să ducă la închiderea Centrului rus de cultură și știință din Chișinău (Casa Rusă), fondat în 2009 și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a Președinției Federației Ruse. Potrivit autorităților, această măsură face parte din eforturile Moldovei de a răspunde preocupărilor legate de utilizarea centrelor pentru propagandă prorusă și privind protejarea securității informaționale a țării. Proiectul de lege cu privire la denunțarea acorului, votat de Cabinetul de Miniștri pe 5 noiembrie, urmează să fie examinat în Parlament. Decizia a stârnit critici din partea mai multor politicieni și partide, cu precădere din opoziție și de orientare prorusă, și o reacție negativă din partea Moscovei, care a declarat că intenționează să continue activitățile culturale prin intermediul ambasadei sale. |
Între 1 și 10 noiembrie, am identificat în spațiul informațional moldovenesc de Telegram 272 de postări ce vizează tematica acestei analize, publicate de 94 de canale și redistribuite de peste 2.200 de ori. Toate au adunat peste 390.500 de vizualizări, iar circa ⅔ dintre ele (200 de postări) răspândesc mesaje care dezinformează sau conțin tehnici de manipulare a opiniei publice.
O bună parte dintre postări respectă o tendință deja consacrată pe Telegram — amplificarea coordonată. Mesaje perfect identice sau foarte similare sunt publicate în același timp pe diferite canale sau sunt redistribuite între ele, pentru a crea impresia de adevăr și consens larg în societate.
Portretizarea unei lupte generalizate cu cultura
Postările la subiectul închiderii Centrului rus de cultură și știință s-au întețit pe Telegram la mijlocul lunii octombrie, în urma declarațiilor din presă ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și ministrului de Externe, Mihai Popșoi. Ambii au afirmat că inițiativa are scopul de a contracara amenințările la adresa securității naționale. Inițial, guvernarea a fost învinuită de faptul că, prin acest gest, statul dorește „să discrediteze cooperarea umanitară dintre Republica Moldova și Federația Rusă”, după care s-a trecut la portretizarea unei lupte generalizate cu cultura, insinuându-se bunăoară că autoritățile ar intenționa „să-l rescrie pe Pușkin pe stil european” sau să interzică baletul rus.
Citate ilustrative din postările analizate: „Glinka le stă în gât!; Păpușoiștii [aluzie la numele ministrului Popșoi, n.a.] și alți purtători de balegă în cap în loc de creier au ajuns să le stea în gât seara de comemorare a marilor literați, compozitori și oameni de știință ruși…” (Gagauznews); „[Puterea, n.a.] luptă tocmai împotriva culturii ruse, ascunzându-se în spatele narațiunilor occidentale” (Ящик Пандоры); „Șapovalov: O manifestare de rusofobie și miopie culturală din partea autorităților” (Sputnik Молдова 2.0, preluat de alte șase canale); „Într-o țară cu o economie complet distrusă, noul guvern își începe activitatea cu lupta împotriva culturii ruse” (Канал5).
Legarea „luptei cu cultura” de UE
Postările din 4–5 noiembrie au legat tema „luptei cu cultura” de parcursul european al Republicii Moldova și de opoziția geopolitică față de Moscova. O postare din 4 noiembrie, de pe canalul Нетипичная Mолдова NEWS, pornește tot de la „lupta cu cultura”, dar leagă „ruperea demonstrativă a ultimului acord cu Moscova” de parcursul european al Republicii Moldova: „Funcționarii obsedați de integrarea europeană ignoră cu obstinație riscurile și continuă să alimenteze în mod ostentativ conflictul cu Moscova. (…) Când este nevoie să se facă pe plac curatorilor europeni, subtilitățile juridice se rezolvă rapid…”.
În ziua de 5 noiembrie, când decizia urma să fie discutată la Guvern, mai multe canale (Блокнот Молдова, Sputnik Молдова 2.0, Аргументы и факты в Молдове, ВЕСТИ24 | VESTI24.MD, Sputnik Молдова) au preluat o postare a liderului Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. Între altele, el insinuează că „în țară activează zeci de mii de ONG-uri, legate, printre altele, de Soros, dar tocmai Centrul rus de cultură și știință a devenit ținta” și recurge la o asociere negativă: „Oamenii așteaptă din partea guvernului acțiuni și decizii concrete, care să-i ajute să facă față problemelor cotidiene. Însă, în loc de asta, autoritățile se îndreaptă din nou spre geopolitică”.
După aprobarea deciziei de către Cabinetul de Miniștri, aceleași canale au difuzat reacții ale oficialilor și politicienilor ruși — între care Dmitri Peskov, Ministerul rus de Externe și Maria Zaharova sau Alexei Petrovici, președintele Comitetului Național „Pobeda” — cu formule precum „continuarea politicii de antagonizare a Rusiei”, „un alt pas politizat, menit să rupă legăturile umanitare”, „prioritizarea evidentă a rusofobiei”, „guvernarea moldovenească este grav bolnavă”, „o chestiune de respectare a metodologiilor pe care actuala putere le primește din străinătate”, respectiv „Europa înseamnă întotdeauna nazism, război, jafuri și sancțiuni. Acum și Moldova face parte din această companie de neonaziști. Copiii noștri nu vor putea să se spele de această rușine”.
Ulterior, interpretările speculative privind UE au continuat, de tipul: „De ce se întâmplă astfel de lucruri astăzi? Influența Occidentului, influența globaliștilor, influența acelei metode rusofobe care a fost deja implementată în alte țări, exemplul țării vecine, exemplul țărilor baltice, pe care încearcă să o implementeze și la noi astăzi” sau „Galbenii au închis Casa Rusă pentru a deschide în locul ei un birou al Parlamentului European” (MD24).
De la cultură, la bază NATO și război
Unele surse au mers și mai departe, folosind subiectul drept pretext pentru a relua sperietoarea unui viitor război. În postări, închiderea Centrului Rus este prezentată ca semnal al agravării situației. Respectiv, „faptul că Moldova va fi implicată de Occident într-un conflict sângeros este, cel mai probabil, doar o chestiune de timp”. Alte surse, cu precădere din regiunea transnistreană, au insinuat ce ar urma după această decizie, potrivit „politicii rusofobe a Chișinăului”: slujitorii Bisericii Ortodoxe Moldovenești vor fi constrânși să rupă legăturile cu Moscova; se intenționează schimbarea mentalității și a priorităților găgăuzilor, pentru ca aceștia să uite de istoria lor, să piardă legătura cu Rusia și să înceteze să mai vorbească limba rusă; iar coroana va fi Transnistria – să o forțeze să capituleze și să renunțe la medierea armatei ruse în menținerea păcii și a procesului de pace în regiune.
O altă linie de dezinformare vizează transformarea Moldovei într-o bază NATO motivată prin faptul că „regimul Sandu pariază totul pe politica rusofobiei”, deși nu este adus niciun raționament care să justifice legătura dintre NATO și Centrul rus de cultură și știință. „Experții numesc acest lucru [închiderea Centrului, n.a.] drept un pas care vizează eliminarea completă a prezenței rusești din viața publică. Regimul Maiei Sandu, care a obținut puterea în parlament după încă o serie de alegeri fraudate, strânge șuruburile în țară. În circumstanțele actuale, nu mai există speranțe că politica locală va începe să se ghideze după bunul simț. Autoritățile marionete din Moldova pun în aplicare orbește politica Bruxelles-ului, antrenând fosta RSS Moldovenească într-un conflict sângeros cu Rusia”, potrivit unei postări pe canalul Русский Ревизор, distribuită și de canalul Молдавия сегодня.
Țintirea ministrului Culturii și delegitimarea noului Guvern
Mai multe canale de Telegram l-au vizat direct pe noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, punând sub semnul întrebării profesionalismul său în gestionarea subiectelor ce țin de relațiile culturale cu administrația de la Kremlin și folosind ironia drept instrument de discreditare: „Ați auzit vreodată ca ministrul culturii să raporteze conducerii țării despre amenințările la adresa securității naționale? Dacă nu, studiați experiența Moldovei” (Солдат Победы, Sputnik Молдова 2.0, Sputnik Молдова 2.0). Un nucleu de canale au distribuit o fotografie cu ministrul pe un vehicul de luptă, ca să facă o asociere simbolică între decizii culturale și „război/amenințare rusă”. În descriere, autorii s-au referit la faptul că decizia luată de Guvern pe 5 noiembrie „reprezintă o tentativă de a scoate ursul din bârlog”, cu avertismentul că „nu există nicio metodă pentru a-l alunga pe urs înapoi în bârlogul său”. În plus, s-a recurs la transfer de imagine negativă, prin afirmația: „Viitorul ministru al culturii din Moldova este departe de cultură, dar apropiat de Vlad Plahotniuc. În orice caz, el a dedicat câțiva ani din cariera sa celebrului holding al oligarhului” (Мамалыга и Токана).
Aprecierile la adresa ministrului Culturii se înscriu într-un context mai larg al portretizării Guvernului condus de Alexandru Munteanu drept „guvern de marionete”, pentru că PAS ar controla executivul, iar eticheta de „tehnocrat” ar fi doar fațadă. În postările de pe mai multe canale anonime privind închiderea Casei Ruse se operează cu eticheta „Guvernul prim-ministrului ucrainean Alexandru Munteanu”. Astfel se induce ideea de loialitate străină, față de o țară aflată în război cu Moscova, scopul fiind delegitimarea Executivului.
În același context, alte narațiuni predominante vorbesc despre faptul că: Munteanu răspunde președinției PAS; tehnocratul nu are autonomie și expertiză; Cabinetul ar fi populat cu „ONG-iști”; direcția guvernului este controlată de Maia Sandu. Mesajele sunt aliniate cadrului narativ prorus extins, în care practic orice subiect sau eveniment este abordat așa încât să creioneze guvernarea ca fiind controlată din exterior, de către UE, Occident și entități oculte, care nu-și desfășoară activitatea în interesul cetățenilor.
