În era algoritmilor și a consumului masiv de conținut digital, apare tot mai des conceptul de „gaură de iepure” ((din engleză rabbit hole). Deși termenul are origini literare, astăzi el descrie un fenomen psihologic și tehnologic complex, care ne afectează modul în care navigăm pe Internet și cum ne formăm opiniile.
Și în spațiul informațional din Republica Moldova acest fenomen este prezent, fiind strâns legat de dezinformare, radicalizare și consumul compulsiv de rețele sociale. De la teorii ale conspirației despre sănătate, până la propaganda politică, utilizatorii cad adesea în această „gaură” fără a conștientiza procesul.
Potrivit terminologiei moderne, o gaură de iepure digitală desemnează situația în care un utilizator începe prin a căuta un subiect inofensiv sau simplu și ajunge, prin recomandările succesive ale algoritmilor, să consume conținut extrem, bizar sau manipulativ, pierzând noțiunea timpului. Metafora provine din opera lui Lewis Carroll, „Alice în Țara Minunilor”, unde protagonista cade într-o gaură de iepure și ajunge într-o lume suprarealistă, guvernată de reguli complet diferite de cele ale realității.
CUM FUNCTIONEAZĂ „GAURA DE IEPURE”?
Fenomenul nu este întâmplător, ci este alimentat de designul platformelor precum YouTube, TikTok sau Facebook. Iată mecanismele principale:
- Algoritmii de recomandare. Pentru a menține utilizatorul pe platformă cât mai mult timp, algoritmii oferă conținut tot mai „incitant” sau controversat;
- Camerele de ecou, despre care am explicat AICI. Odată intrat în „gaură”, utilizatorul primește doar informații care îi confirmă noile convingeri, fiind izolat de opinii contrare.
- Exploatarea curiozității. Subiectele senzaționaliste (secrete „ascunse”, teorii despre elite globale) sunt concepute să declanșeze o reacție emoțională puternică.
Astfel, dezinformarea profită de aceste „găuri de iepure” pentru a radicaliza segmente de populație. Odată ce o persoană începe să consume astfel de conținut, algoritmul „învață” preferințele și îi livrează o realitate alternativă, unde faptele sunt înlocuite de speculații.
Diferența dintre o simplă căutare online și o „gaură de iepure” constă în pierderea controlului asupra informației. Riscurile se pot referi la radicalizare, fenomen explicat pe larg la ediția din februarie a Podcastului cuMINTE, de sociologa Tatiana Cojocari. De asemenea, vorbim despre distorsionarea realității sau izolarea socială.
Recunoașterea momentului în care am căzut în această „gaură” este esențială pentru igiena noastră digitală. Combaterea acestui fenomen începe cu dezvoltarea gândirii critice: să ne întrebăm periodic „De ce mi se recomandă acest clip?” și să verificăm sursele informațiilor care par prea șocante pentru a fi adevărate.
