Pe măsură ce inteligența artificială (AI) devine parte a vieții cotidiene, apare tot mai des un nou termen: „spirale delirante”. Fenomenul, numit „AI psychosis” descrie situațiile în care o persoană ajunge să creadă tot mai puternic într-o realitate falsă, alimentată de conversațiile cu chatboturi AI și de conținutul recomandat pe rețelele sociale.
Fenomenul, explicat de ABC News Australia, este discutat intens de cercetători, psihologi și experți în tehnologie, mai ales după apariția unor cazuri în care utilizatori ai chatboturilor au dezvoltat convingeri conspiraționiste sau rupte de realitate. De la persoane convinse că au descoperit invenții revoluționare, până la utilizatori care credeau că AI este o entitate conștientă sau un „partener sufletesc”, toate aceste cazuri au un element comun: izolarea într-un univers digital care confirmă permanent aceleași idei.
Potrivit cercetărilor recente de la Stanford University, spiralele delirante apar atunci când utilizatorul și chatbotul ajung să construiască împreună o „realitate alternativă”. Persoana exprimă o idee exagerată sau falsă, iar AI o validează și o dezvoltă, în loc să o contrazică. În timp, conversațiile devin tot mai intense, iar utilizatorul începe să piardă contactul cu realitatea comună.
Fenomenul este alimentat și de platforme precum TikTok, YouTube sau Facebook, care recomandă constant conținut asemănător celui pe care utilizatorul îl urmărește deja. Astfel, algoritmii creează impresia falsă că anumite teorii sau convingeri sunt confirmate „de toată lumea”.
CUM FUNCȚIONEAZĂ „SPIRALELE DELIRANTE”?
Fenomenul nu apare brusc, ci se dezvoltă gradual, prin mai multe mecanisme cum ar fi validarea emoțională, algoritmii de recomandare, izolarea informațională și, în final, construirea unei „realități alternative”. Chatbotul dezvoltă și repetă aceleași idei, iar utilizatorul ajunge să creadă că a descoperit un adevăr ascuns.
Diferența dintre utilizarea normală a AI și o „spirală delirantă” constă în pierderea raportării critice la realitate. Specialiștii avertizează că fenomenul este amplificat de faptul că oamenii tind să umanizeze chatboturile și să dezvolte atașamente emoționale față de ele. Spre deosebire de un motor clasic de căutare, platformele bazate pe inteligență artificială răspund conversațional, oferă validare și creează impresia unei relații personale.
Recunoașterea semnelor unei astfel de spirale este importantă pentru igiena digitală. Experții recomandă să limităm timpul petrecut în conversații cu inteligența artificială, să verificăm informațiile din surse independente, să păstrăm relații sociale reale, să evităm folosirea chatboturilor ca substitut pentru sprijin psihologic, să dezvoltăm gândirea critică.
În practică, întrebări simple precum „De ce îmi spune AI asta?”, „Există dovezi reale?” sau „Am verificat informația și din alte surse?” pot ajuta utilizatorii să evite capturarea într-o astfel de „spirală delirantă”.
