Ziua Independenței a fost folosită și în acest an, în spațiul informațional de pe rețelele sociale, ca pretext pentru contestarea situației actuale a Republicii Moldova. Pe Telegram, unul dintre mesajele care s-a creionat în mod evident este că independența ar exista doar formal, în timp ce în realitate statul și-ar fi pierdut suveranitatea politică, economică și identitară. Această teză este construită prin asocierea mai multor probleme reale sau percepute – sărăcie, emigrare, dependență energetică, relația cu UE și România, cheltuieli pentru paradă, prezența militarilor străini – cu ideea unei independențe „ratate” sau chiar inexistente.
CONTEXT
Pe 27 august 2026, Republica Moldova a marcat 35 de ani de la proclamarea Independenței printr-un program de ceremonii oficiale, evenimente militare și manifestări culturale. La Chișinău, această zi a început cu depuneri de flori la Complexul Memorial „Eternitate” și la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la care au participat președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, premierul Vasile Tofan, precum și alți funcționari și demnitari publici.
Principalul eveniment public al după-amiezii a fost parada militară din Piața Marii Adunări Naționale, la care au participat peste 2.000 de militari și reprezentanți ai structurilor de forță cu peste 100 de unități de tehnică militară și specială.
Totodată, în a doua parte a zilei, la Chișinău au venit președintele României, Nicușor Dan, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cei doi au avut, împreună cu Maia Sandu, o reuniune trilaterală la Președinție, urmată de declarații de presă. Ulterior, cei trei șefi de stat s-au adresat cetățenilor adunați în Piața Marii Adunări Naționale, unde a avut loc și un concert cu artiști din Republica Moldova.
Manifestările din 27 august au făcut parte dintr-un program mai amplu, promovat de autorități sub sloganul „Independența care ne unește. Moldova – 35” și care cuprinde peste 20 de acțiuni culturale, educaționale și comemorative, programate să se desfășoare pe parcursul anului.
| CE AM ANALIZAT Au fost analizate postările distribuite la tematica Zilei Independenței, pe canale publice de Telegram, pe data de 27 august 2026. După căutări specifice în cele 887 canale de Telegram din Moldova, înregistrate pe platforma Telemetr.io, am identificat 868 de postări în limba rusă și 456 de postări în limba română relevante pentru acest studiu de caz, distribuite de 273 de canale. Au fost luate în considerare postările care au vizat Ziua Independenței și evenimentele prilejuite cu această ocazie, precum și cele care s-ar referit la conceptele de independență și suveranitate a statului. În total, cele 1.324 de postări au acumulat puțin peste 2 milioane de vizualizări timp de o zi și au fost redistribuite de 12.392 de ori. În principal, postările au fost publicate pe canale anonime și canale pseudo-media, dar și canale cu tematică regională (Găgăuzia și regiunea transnistreană). |
Câteva tendințe în reflectarea Zilei Independenței
Din monitorizarea postărilor publicate pe canale publice de Telegram la 27 august se observă câteva abordări în reflectarea celor 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. O parte dintre postări au avut un caracter predominant informativ și au relatat despre evenimentele, declarațiile și manifestările organizate cu această ocazie, fără comentarii sau evaluări tendențioase.
O altă parte notabilă a conținutului a constat în reproducerea declarațiilor unor politicieni. În cazul reprezentanților opoziției, mesajele au fost frecvent critice la adresa guvernării și au vizat, între altele, suveranitatea și independența țării, identitatea națională, situația economică și socială sau dependența Republicii Moldova de partenerii externi. (Câteva exemple: „Nici hotare, nici limbă, nici identitate”; „Moldovei i-au rămas independente doar drapelul, imnul și denumirea”; „În spatele fastului festiv și al discursurilor oficiale dedicate celor 35 de ani de independență a Moldovei se ascund rezultatele grave ale actualei guvernări: depopularea, economia distrusă și pierderea suveranității”; „Principala catastrofă a Moldovei constă în faptul că cetățenii au fost lipsiți complet de dreptul de a influența direcția de dezvoltare a propriei țări” etc.).
Foarte evidente pe Telegram sunt evaluările diametral opuse ale situației. Luate și interpretate separat, ele creează impresia a două lumi paralele. Bunăoară: „În această perioadă, țara a obținut propria monedă și propria Constituție, regimul fără vize cu UE și statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană” versus „Bilanțul a 35 de ani de independență: Moldova cumpără de trei ori mai mult decât vinde, iar principalul export al țării sunt propriii cetățeni. Antirecorduri istorice și planuri de lichidare a Moldovei”.
Și participarea președinților României și Ucrainei la manifestările dedicate Zilei Independenței este un exemplu de cum a fost interpretat un eveniment în registre profund diferite: de la expresie a cooperării strategice regionale, la dovadă a implicării statului într-o agendă geopolitică și militară străină. Exemplu: „Participarea președinților Ucrainei și României la celebrarea celei de-a 35-a aniversări a independenței Moldovei, alături de Maia Sandu, simbolizează crearea unui puternic triunghi strategic, format în condiții de război pentru a contracara regimul lui Putin” versus „Toată această isterie militaristă demonstrativă și construirea așa-numitelor «triunghiuri strategice» cu Kievul și Bucureștiul nu fac decât să confirme cursul actualei conduceri a Moldovei spre ruperea relațiilor de bună vecinătate și spre escaladare”.
CELE MAI FRECVENTE NARAȚIUNI IDENTIFICATE
Tema 1. Suveranitatea și „controlul extern”
Una dintre cele mai consistente teme este contestarea suveranității Republicii Moldova. Relațiile cu Uniunea Europeană, sprijinul extern, integrarea europeană, prezența experților străini sau numirea în funcții publice a unor persoane venite din România sunt prezentate ca dovezi că deciziile nu s-ar mai lua la Chișinău.
Narațiune: Republica Moldova nu mai este un stat cu adevărat independent, ci unul administrat sau controlat din exterior
- „Semnele unei administrări coloniale se văd peste tot. Moldovei i se dictează împotriva cui trebuie să introducă sancțiuni, cu cine poate face comerț și cu cine nu, de unde are voie să cumpere resurse energetice și de unde îi este interzis.” (Православная Молдова и мир)
- „În loc de independență avem administrare externă, iar în locul dreptului de a alege – dictatură de la Bruxelles.” (Жуков Online)
- „Integrarea europeană intră într-o contradicție fundamentală cu însăși ideea suveranității de stat. […] Nu poți vorbi simultan despre suveranitate națională necondiționată și să transformi transferarea tot mai multor competențe către Bruxelles în principalul obiectiv al statului.” (МОЛДАВСКИЙ ВЕКТОР; Gagauznews – Новости для Гагаузии)
- „Pe hârtie – în rapoartele europene și pe felicitările frumoase ale funcționarilor europeni. În realitate – resurse secătuite, populație care sărăcește, control extern total și o economie amanetată pentru trei generații înainte.” (Приднестровский Мир)
- „Moldova este astăzi o țară total dependentă. De toate și de toți: de la resurse energetice și laptele pe care îl importăm, până la FMI, Banca Mondială, Consiliul Europei, UE și dispoziția Ursulei.” (ПриЛюдно; „Первый в Молдове” Новости; ГРТ: Гагаузский Реальный Телеграм)
Narațiune: Apropierea de România duce la lichidarea suveranității Republicii Moldova
- „Deciziile-cheie nu se iau deloc la Chișinău. Bruxelles-ul predă încet frâiele puterii către București; încearcă să ne forțeze nu să intrăm în UE, ci în România. Și conform planului lui Sandu, nimic nu va rămâne din Moldova. Nici măcar numele ei, din moment ce România are propria sa Moldovă. Toată această discuție despre «integrare» înseamnă, de fapt, transformarea Moldovei într-o provincie neputincioasă.” (Смуглянка)
- „Cum poți să vorbești cu admirație despre luptătorii pentru o Moldovă suverană și, în același timp, să susții unirea cu România, adică distrugerea țării pentru care, potrivit propriilor afirmații, moldovenii ar fi luptat?” (Канал5; Moldova 24; Молдова Live)
- „Cursul actualei nomenclaturi de la Chișinău spre integrarea forțată și dizolvarea de facto în structurile României vecine […] înseamnă că elitele de pe malul drept preferă să renunțe la suveranitate bucată cu bucată.” (Alb și negru)
- „Dar atunci, cu ce ocazie, în aceeași ședință, se cere unirea cu România și distrugerea acestei independențe?! Iată și atitudinea reală față de independența Moldovei, nu aceste laude pompoase de la tribună despre curaj.” (Днестр Live)
- „Folosind exemple din discursurile și alocuțiunile președintei, care trăiește o luptă eternă între dorința de lichidare a statului prin unire și necesitatea de a respecta cumva norma constituțională privind caracterul independent și suveran al Moldovei.” (Гений Карпат)
- „Cursul de absorbție de către România a devenit o obsesie pentru regimul PAS, pentru care este pregătit să-și împingă populația în sărăcie completă.” (Ящик Пандоры)
- „De Ziua Independenței Moldovei, au fost mai multe steaguri românești decât moldovenești. Considerăm asta o victorie.” (WTF Moldova?!; KP Moldova)
- „Independența ca independența, dar iată fără un președinte al României prezent aici sărbătoarea se pare că nu este considerată completă.” (Аргументы и факты в Молдове; Sputnik Молдова 2.0)
Narațiune: Instituțiile sunt controlate din străinătate și nu mai servesc intereselor naționale
- „Moldova marchează astăzi 35 de ani de independență. Independență din care, sub Maia Sandu, nu a mai rămas nici măcar o bucățică. […] Drapelul este al nostru. Imnul este al nostru. Frontiera este a noastră. Dar managerii pentru funcțiile-cheie sunt aduși intenționat din străinătate.” (Мамалыга и Токана; KP Moldova)
- „Șeful SIS a fost întrebat cât de independentă a rămas instituția după ce a fost «reformată» de străini. Se pare că independența SIS este secret de stat – mai ales când vine vorba despre cine a ajutat la consolidarea acestei independențe.” (Молния Молдовы)
- „SIS-ul Moldovei este condus de Europa. […] Serviciului moldovenesc nici măcar nu i se mai poate spune «al nostru». El servește interese străine.” („Большая игра” маленькой Молдовы)
- „De Ziua Independenței, merită să consultați lista românilor care ocupă funcții cheie în instituțiile guvernamentale moldovenești. Sandu demonstrează că Moldova nu este pentru moldovenii de toate etniile, opiniile politice și religiile. Deciziile președintelui Republicii Moldova demonstrează că românii sunt oameni de cel mai înalt calibru.” (Ивановна (Пахомова))
- „Cetățean străin. Pașaport moldovenesc. Funcție guvernamentală cheie. Banca Națională – a mers. Institutul Național al Justiției – a mers. Acum – Ministerul Economiei. (…) La mulți ani de Ziua Independenței, Moldova! O independență care nu există.” (Мамалыга и Токана; KP Moldova)
Tema 2. Declin economic, sărăcie și depopulare
În multe postări, Ziua Independenței este folosită pentru a face bilanțuri exclusiv negative ai celor 35 de ani de existență a Republicii Moldova. Sunt enumerate exemple privind închiderea întreprinderilor, emigrarea, sărăcia, datoriile, problemele agriculturii, scumpirea energiei sau dispariția infrastructurii din sate. Acești indicatori sunt puși unul după altul fără a fi aduse în discuție perioadele diferite, cauze, context etc. Totodată, fără a le echilibra cu informații care să prezinte și anumite evoluții înregistrate în acești ani, postările transmit o singură viziune: independența ar fi adus doar degradare țării.
Narațiune: După 1991, Republica Moldova și-a distrus economia și capacitatea de a se dezvolta
- „Acum 35 de ani, Moldova a pornit pe drumul autodistrugerii și al dependenței. Ce să sărbătorim? Plecarea a aproximativ două milioane de cetățeni, distrugerea a peste 600 de uzine, fabrici și întreprinderi? Distrugerea energeticii?” (Нетипичная Mолдова NEWS; KP Moldova; Молдавская солянка)
- „Producem noi ceva? Trăim din exportul de servicii și din transferurile de peste hotare, nu producem nimic. În ce constă independența? Nu avem energetică, nu avem producție, economia este în criză – în schimb avem paradă.” (Молния Молдовы)
- „În 1991, în țară funcționau peste 500 de întreprinderi industriale mari – republica producea televizoare, frigidere, mașini de spălat. După obținerea independenței, acestea au fost lichidate total sau parțial.” (Sputnik; Аргументы и факты в Молдове)
Narațiune: Principalul rezultat al independenței este sărăcia și depopularea țării
- „Ce am obținut? Pensionari care caută prin tomberoane, salarii mici, totul este îngrozitor de scump.” (Канал5)
- „În acest an au închis și școala. […] Iată ce înseamnă 35 de ani de independență. Din tot ce am enumerat, acum mai funcționează doar biserica.” (Канал5; Moldova 24; Молдова Live)
- „Bilanțul a 35 de ani de independență: Moldova cumpără de trei ori mai mult decât vinde, iar principalul export al țării sunt propriii cetățeni.” („Первый в Молдове” Новости)
- „Independență cu cea mai scumpă lumină și cea mai scumpă căldură din Europa. Mulțumim.” (Мойсеенко | Молдова Сегодня)
Tema 3. Parada militară, securitatea și „militarizarea”
Și parada organizată de Ziua Independenței a atras numeroase critici. Tehnica militară, costurile evenimentului și participarea militarilor străini sunt prezentate ca fiind incompatibile cu neutralitatea sau cu dificultățile economice ale statului.
Narațiune: Parada este o demonstrație militaristă inutilă și costisitoare într-o țară cu probleme sociale și economice
- „Vor pune aceste mașini în mișcare fără vreo necesitate evidentă, în plină criză de combustibil, când fermierii nu găsesc motorină la benzinării. Este o paradă a lipsei de rușine.” („Первый в Молдове” Новости; KP Moldova)
- „Energetică nu există, producție nu există, economia este în criză – în schimb există paradă. Cu acest bilanț a ajuns Moldova la 35 de ani de independență.” (Молния Молдовы)
- „Parada independenței, cu un buget de 10 milioane de lei, începe să semene tot mai mult cu un circ ieftin: măști și haine viu colorate, lipsesc doar clovnii.” („Первый в Молдове” Новости; Информатор)
- „Actuala Zi a Independenței riscă să se transforme într-un nou târg al vanității – cu paradă militară, declarații sonore și demonstrații de forță.” (Молдавская солянка)
Narațiune: Participarea militarilor străini la paradă ilustrează lipsa independenței
- „Pe piața centrală a țării defilează militari străini cu drapele străine. P.S. Suntem siguri că sărbătorim 35 de ani de independență a Moldovei?” („Первый в Молдове” Новости)
- „În Piața Marii Adunări Naționale defilează militari străini cu drapele străine. N-ai spune că țara marchează Ziua Independenței.” (Salut Молдова!; „Большая игра” маленькой Молдовы)
- „Toată această isterie militaristă demonstrativă și construirea așa-numitelor «triunghiuri strategice» cu Kievul și Bucureștiul nu fac decât să confirme cursul actualei conduceri spre escaladare […] și transformarea țării într-un poligon pentru jocurile geopolitice ale altora.” (Приднестровский Мир)
Tema 4. Puterea „separată de popor”
Felul în care au fost organizate evenimentele din punct de vedere logistic (gard de protecție, cordoane de polițiști, restricții de circulație) este folosit pentru a construi metafora unei guvernări care s-ar fi izolat de cetățeni.
Narațiune: Conducerea statului se teme de cetățeni
- „Ca și în anii precedenți, Ziua Independenței la Chișinău a fost sărbătorită cu atributele deja familiare ale sărbătorii: bariere metalice și cordoane polițienești între înalții oficiali ai țării și cetățeni. Puterea felicită poporul cu ocazia independenței, dar preferă să o facă de la o distanță sigură față de însuși poporul. […] A ieșit o imagine destul de simbolică: poporul și puterea sărbătoresc împreună Ziua Independenței, doar că fiecare de partea sa de gard.” („Первый в Молдове” Новости; Информатор; „Большая игра” маленькой Молдовы)
- „Oamenii simpli au venit să stea după gard și să privească cum conducerea țării sărbătorește în mod prefăcut Ziua Independenței. PAS este tot mai departe de oameni.” (Salut Молдова!)
- Gardul independenței arată uimitor, sincer. A durat 35 de ani pentru a se ajunge la această mare realizare. (WTF Moldova?!)
- Gardul ca atribut al Zilei Independenței Moldovei: înalții oficiali au fost din nou separați de oameni prin bariere metalice și poliție. (КП в Молдове)
- „Parada nici măcar nu a început, iar independența este deja cu restricții. […] Totul pentru oameni, ce să zici…” (WTF Moldova?!)
Tema 5. Istoria independenței
Mai multe postări contestă însăși istoria despre evenimentele din 1991. Independența este prezentată drept o consecință accidentală a destrămării Uniunii Sovietice (URSS), nu rezultatul unei mișcări pentru emancipare.
Narațiune: Independența a venit întâmplător, odată cu destrămarea URSS
- „Primul mit este acela că «s-a luptat pentru independență». Faptele arată însă că, până cu o zi înainte de apariția Comitetului de Stat pentru Urgențe la Moscova, niciun politician de la Chișinău nu formulase cererea privind independența Moldovei.” (Sputnik Молдова 2.0; „Большая игра” маленькой Молдовы)
- „Toți vorbesc despre curaj și independență, deși nimeni nu a cucerit această independență. Ea a venit pur și simplu ca rezultat al destrămării Uniunii Sovietice.” (Днестр Live)
- „Independența a căzut atunci din cer peste Moldova, iar conducerea de la acea vreme nu numai că nu știa ce să facă cu ea, ci nici nu înțelegea ce înseamnă.” (ПриЛюдно; „Первый в Молдове” Новости; ГРТ)
- „Președinta Maia Sandu a declarat că țara a fost «ocupată militar și inclusă cu forța în Uniunea Sovietică». […] Criticii au contestat această interpretare a trecutului sovietic.” (Канал5)
- „În condițiile în care regimul Maiei Sandu rescrie activ istoria și încearcă să-i convingă pe toți că Moscova ar fi dus întotdeauna o politică colonială față de moldoveni, acest fapt este o lovitură puternică pentru ideologia românilor basarabeni.” (Смуглянка; Днестр Live)
SARCASMUL, IRONIA ȘI LIMBAJUL PEIORATIV
Sarcasmul și limbajul depreciativ reprezintă una dintre cele mai vizibile tendințe în postările analizate. Mai exact, în loc ca publicul să fie invitat să evalueze obiectiv variate aspecte precum costul unei parade, prezența unor oficiali străini, măsurile de securitate sau situația economică, cetățenilor li se oferă din start etichete precum „înmormântarea independenței”, „parada ipocriziei”, „circ ieftin” sau „fundul independenței”. Prin acest procedeu se obține o portretizare mult prea simplistă a realității, iar discuția se mută de la argumentare la ridiculizare. Mesajele sunt amplificate și printr-o serie de emoji și simboluri grafice sugestive.
Sarcasmul în sine, deși nu reprezintă manipulare și poate fi o formă legitimă de comentariu politic, devine relevant în acest context concret pentru că înlocuiește argumentul și este folosit pentru a induce anumite atitudini înainte ca cititorul să evalueze informația.
Formulări relevante, identificate în postări:
- „La Chișinău, la memorial, cu ocazia «fundului independenței» [joc de cuvinte depreciativ pe baza expresiei «Ziua Independenței»] vor fi aduși cu forța bugetari și elevi.” (Gagauznews – Новости для Гагаузии)
- „Uite cum se întâmplă: sărbătoare există, dar independență…” (МЯСОРУБКА NEWS)
- „Se pare că este înmormântarea independenței, nu sărbătorirea aniversării ei.” (WTF Moldova?!)
- „Da, sigur, Moldova «aparține» Europei… Pe hârtie – în rapoarte europene și pe felicitări frumoase.” (Приднестровский Мир)
- Într-o felicitare fictivă, atribuită șefului Serviciului de Informații și Securitate: „Dragi concetățeni! […] Continui să-i acopăr pe traficanții de droguri și escroci. […] Să pariem, domnilor. Pe negru sau pe roșu să punem astăzi la cazinou, în cinstea Zilei Independenței?” („Большая игра” маленькой Молдовы)
- „Moldova își întâmpină cea de-a 35-a aniversare a independenței în culorile «țării 404» […] președinta Maia Sandu s-a dus în Ucraina și i-a oferit președintelui «expirat» cea mai înaltă distincție a Moldovei.” (Moldova adevărată)
- „Ce este asta? Un dric verde? Ne este teamă să ne imaginăm ce legătură are cu «independența» Moldovei.” (WTF Moldova?!)
- „Un dric verde de Ziua Independenței? […] Mai bine să nu ne imaginăm ce legătură are acest «dric verde» cu independența Moldovei.” (Молдавская солянка)
- „Nicușor Dan a venit să vadă independența Moldovei. Și cu greu puteai inventa o întâlnire mai simbolică: pe român, în Moldova, îl întâmpină o româncă.” (Молдавская солянка)
- „Concertele festive și evenimentele demonstrative de milioane de lei arată ca un ospăț în vreme de ciumă.” (Смуглянка)
- „Gardul independenței arată extraordinar, sincer vorbind. 35 de ani am mers spre această mare realizare.” (WTF Moldova?!)
- „Iată-l. Nicușor merge spre principala independentă a țării. Mulțumim că i-ați întins covorul roșu, altfel n-ar fi înțeles în ce direcție trebuie să meargă.” (Нетипичная Mолдова NEWS)
- Despre directorul SIS: „Rezultă că ești o cârpă și nu poți răspunde la o simplă întrebare a unei jurnaliste.” („Большая игра” маленькой Молдовы)
- „Atmosfera de sărbătoare, cum s-ar spune, este «intensificată» după toate regulile – cu blindate și pas de defilare.” (Sputnik Молдова; Sputnik Молдова 2.0)
- Cu referire la persoane de origine asiatică, surprinse la paradă: „Locuitorii băștinași ai țării au venit la parada militară de Ziua Independenței. Ce e neobișnuit aici?” (WTF Moldova?!)
- „Tinere creiere spălate: pentru ei «fundul independenței» este sărbătoare…” (Gagauznews – Новости для Гагаузии)
- „Vând suveranitate (ieftin).” (Alb și negru)
- „La independenți așa e întotdeauna – se vede imediat cui trebuie să-i mulțumești și în fața cui trebuie să te pleci pentru cadouri.” (Информатор; „Первый в Молдове” Новости)
- „«Independența» umple până la refuz Piața Marii Adunări Naționale.” (WTF Moldova?!) – ironie construită pe contrastul sugerat de imaginea unei piețe cu puțini cetățeni.
- „În general, cum se spune la noi în Moldova independentă, «дякуємо» [«mulțumim», în ucraineană] tuturor localnicilor noștri, ca să zicem așa.” (WTF Moldova?!)
- „«Fundul independenței» – 35: narcisismul regimului galben s-a transformat într-o autosatisfacere publică la scară de stat.” (Gagauznews – Новости для Гагаузии)
- „Întâlnirea trio-ului de președinți-banduriști s-a încheiat. […] Sandu a debitat un discurs în care le-a mulțumit vecinilor pentru ajutor. Pentru furnizarea soldaților pentru paradă, oare?” (WTF Moldova?!)
- „Independență în stil moldovenesc: mâncare nu este, energie nu este, dar sărbătoare este.” (Молния Молдовы)
- „Conducerea Moldovei este independentă. De obligațiile sale față de popor.” (Молния Молдовы)
| O observație în acest sens ține de transformarea cuvântului „independență” într-un element al ironiei. Apar în mod repetat construcții precum „independență cu restricții”, „independență după gard”, „înmormântarea independenței”, „cum e independența, așa e și parada” sau „conducerea este independentă – de obligațiile sale”. Termenul central al sărbătorii este astfel întors împotriva autorităților și folosit ca mecanism de ridiculizare. O a doua tendință este convertirea unor obiecte și situații concrete în simboluri: gardul devine simbolul separării dintre PAS și cetățeni; mașina verde – „dricul” independenței; drapelele străine și militarii invitați – dovada lipsei suveranității; restricțiile temporare de circulație – „independență cu restricții”. În al treile rând, limbajul explicit depreciativ. În locul denumirilor neutre apar „regimul galben”, „marionete”, „vasali”, „gașcă”, „bandiți”, „cârpă”, „circ”, „clovni”, „creiere spălate”, „președinte expirat” sau acuzații că autoritățile „predau țara”. În plus, sarcasmul este frecvent asociat cu întrebări retorice: „Asta este independență?”, „Suntem siguri că sărbătorim independența?”, „Ce anume sărbătorim?”, care sugerează un răspuns deja pretins evident. Repetarea acestei formule în numeroase postări creează o aparență de concluzie clară: independența Republicii Moldova ar fi fictivă, iar celebrarea ei – absurdă sau ipocrită. |
POTENȚIAL IMPACT ȘI RISCURI
În ansamblu, postările monitorizate arată că Ziua Independenței a fost folosită de mai multe canale de Telegram mai degrabă ca prilej pentru a contesta sensul independenței Republicii Moldova decât pentru a discuta despre semnificația aniversării. Această manieră de prezentare a lucrurilor nu înseamnă că toate criticile formulate sunt nejustificate sau că orice opinie negativă despre guvernare este manipulativă. Problema apare atunci când informații reale, alături de altele trunchiate, interpretări, exagerări și afirmații neverificate sunt amestecate într-o narațiune unică, fără suficient context și fără explicații alternative.
Astfel, bunăoară, poate fi întărită ideea că Republica Moldova nu mai este cu adevărat independentă și că deciziile importante sunt luate în altă parte. Atunci când această viziune este repetată prin formule simple, ironice și ușor de reținut, ea poate deveni mai convingătoare decât o explicație complexă despre cum funcționează, de fapt, politicul și relațiile dintre state. În timp, asemenea mesaje pot slăbi încrederea oamenilor în instituțiile publice și în capacitatea țării de a-și decide singură direcția.
Un alt risc este că probleme reale, precum sărăcia, emigrarea, scumpirile sau dificultățile economice sunt adunate într-o singură poveste negativă despre cei 35 de ani de independență. În acest fel, cetățenilor li se poate crea impresia că independența a adus exclusiv pierderi și degradare, ceea ce nu reprezintă o analiză obiectivă a situației.
Ca și în alte cazuri, monitorizate anterior, orice subiect poate fi folosit pe Telegram pentru a împărți publicul în tabere și pentru a adânci diviziunile deja existente în societate.
Limitări
Monitorizarea a vizat doar canale publice de Telegram și s-a desfășurat pe o perioadă restrânsă, de o zi. De asemenea, nu toate postările analizate pot fi atribuite cu certitudine unor actori reali, iar unele conținuturi pot fi șterse sau modificate ulterior. Indicatorii de engagement de pe Telegram nu trebuie interpretați ca echivalenți cu impactul social, întrucât studiul nu măsoară opiniile publicului sau efectele reale asupra acestuia. Prin urmare, rezultatele oferă o imagine contextuală asupra cazului analizat, dar nu pot fi generalizate automat la întregul spațiu informațional.
Victoria Dodon
