Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova a fost revizuit, iar noile completări includ aspecte legate de utilizarea inteligenței artificiale (AI) de către redacții, protecția persoanelor vulnerabile sau respectarea drepturilor copiilor. Modificările au fost aprobate în cadrul Forumului Mass-Media 2024, care s-a desfășurat la Chișinău în zilele de 2-3 decembrie.
Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia a prezentat în cadrul evenimentului principalele modificări ale Codului, aprobate după o consultare amplă cu jurnaliști, redacții și organizații de apărare a drepturilor omului. Amendamentele au fost incluse pentru a adapta practica jurnalistică la noile realități sociale și tehnologice.
Ea a precizat din start că a fost modificată definiția jurnalistului, pentru că „această noțiune în prezent se extinde și nu se mai referă doar la jurnaliștii angajați într-o redacție. Avem și cazuri de jurnaliști care au propriul canal de Youtube, de exemplu, și pot să facă acolo muncă jurnalistică”. Astfel, în noua redacție jurnalistul este desemnat drept „persoana fizică, angajată sau neangajată într-o instituție mass-media, care se ocupă cu regularitate de una sau mai multe activități, precum: colectarea informației de interes public și/sau de interes social-general din orice sursă relevantă, redactarea și editarea acesteia sub orice formă – text, fotografie, înregistrare video și/sau audio, desen, grafică etc., pentru diseminare publică pe orice cale, inclusiv prin intermediul mass-media, în scop informativ, educativ sau recreativ”.
IINTELIGENȚA ARTIFICIALĂ: TRANSPARENȚĂ ȘI RESPONSABILITATE
Un capitol nou în Cod prevede utilizarea responsabilă și transparentă a inteligenței artificiale (AI) de către instituțiile media. Mai exact, jurnaliștii trebuie să informeze publicul atunci când folosesc instrumente AI în procesul de documentare sau redactare a materialelor. „Această prevedere este importantă pentru a menține încrederea publicului, mai ales într-un domeniu nou și sensibil precum AI”, a declarat Viorica Zaharia. Tot ea a adăugat că, astfel, Republica Moldova se alătură unui număr mic de țări care includ astfel de norme în codurile lor deontologice.
REFLECTAREA SITUAȚIILOR SENSIBILE ȘI A PERSOANELOR VULNERABILE
Noile completări cer jurnaliștilor să adopte o abordare incluzivă și bazată pe respectarea drepturilor omului în tratarea subiectelor despre categorii vulnerabile, cum ar fi refugiații sau persoanele afectate de calamități. De exemplu, în cazul reflectării unui accident grav, jurnalistul trebuie să evite detaliile care pot încălca demnitatea umană sau pot alimenta prejudecăți. „Au existat cazuri în care surse invitate la emisiuni au făcut afirmații discriminatorii despre refugiați. Jurnalistul are datoria de a interveni și de a preveni asemenea exprimări”, a mai exemplificat președinta Consiliului de Presă.
DREPTURILE COPIILOR: PROTECȚIE ÎN RELATAREA CAZURILOR DELICATE
Deși Codul deontologic a cerut dintotdeauna și în mod expres presei să protejeze identitatea și drepturile copiilor, textul a fost completat cu precizarea că jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată despre copii, „inclusiv cea obținută cu acordul părinților/îngrijitorilor”. Astfel, jurnaliștii sunt încurajați să evalueze impactul publicării oricăror informații despre minori. „În unele emisiuni se exploatează drame de familie și jurnaliștii se pot acoperi cu faptul că au acordul părinților, dar asta nu ne garantează o abordare etică”, a precizat Viorica Zaharia.
Alte modificări ale Codului deontologic se referă la reguli privind titlurile articolelor de presă, publicarea datelor personale și a documentelor, abordarea surselor jurnalistice, semnarea materialelor de către autori sau comportamentul instituțiilor de presă pe Internet, inclusiv pe rețelele sociale. Ultima revizuire a Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova a fost făcută în anul 2019.
