Discursul de ură s-a amplificat în ultimul an, inclusiv pe micile ecrane, mai ales odată cu declanșarea războiului de către Rusia în Ucraina. Asta chiar dacă Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova interzice emisiuni susceptibile să propage, să incite, să promoveze sau să justifice ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranţă sau pe discriminarea pe criterii de sex, de rasă, de naţionalitate, de religie, de dizabilitate sau de orientare sexuală. Este una dintre constatările din cadrul prezentării publice a Ghidului pentru evaluarea și prelucrarea cazurilor de discurs de ură în mass-media, care a avut loc la Chișinău pe 7 decembrie.
Ghidul pentru evaluarea și prelucrarea cazurilor de discurs de ură a fost elaborat cu scopul de a sprijini Consiliul Audiovizualului (CA) și alte autorități relevante să identifice cazurile de discurs de ură în mediul audiovizual și să combată în mod eficace formele inacceptabile de exprimare în programele și serviciile mass-media audiovizuale. În cadrul evenimentului, William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a vorbit despre rolul instituțiilor de reglementare care „este foarte mare” în combaterea discursului de ură. „Când discursul de ură se amplifică, este nevoie să fie îmbunătățit cadrul legislativ”, a precizat oficialul.
Participanții au subliniat că discuțiile se axează pe „un domeniu destul de complicat”, care nu este ușor de monitorizat sau de evaluat. „Avem două drepturi conflictuale: dreptul la libertatea de exprimare și dreptul de a fi protejat față de discursul de ură. CA va trebui să pună pe cântar aceste două drepturi și să ia o decizie corectă”, a subliniat și Ian Feldman, președintele Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din Republica Moldova.
Foto: Pagina de Facebook a Consiliului Europei, Oficiul din R. Moldova
Pentru directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, „impactul pe care îl are mass-media în distribuirea materialelor care pot să inducă privitorilor anumite percepții, prejudecăți, stereotipuri și, în consecință, discurs de ură” este unul foarte mare. „CJI a făcut și continuă să facă multe monitorizări despre cum presa reflectă evenimentele, dacă discriminează cu rea-credință sau din neștiință. Din ce am văzut în acest an, prin comparație cu anii precedenți, situația s-a agravat”, a explicat Nadine Gogu.
Și cum nu există limite geografice pentru acest fenomen, faptul că „acest flagel este raportat arată că există o conștientizare a societății de a combate discursul de ură”, a notat și Eduard Pesendorfer, manager de proiecte în justiție și drepturile omului, de la Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Potrivit lui, „cazurile individuale trebuie sancționate, oprite imediat, iată de ce instituțiile abilitate trebuie să aibă o reacție promptă, iar ghidul este un instrument foarte util în acest sens”.
Dacă pentru serviciile de media audiovizuale interzicerea discursului de ură este prevăzută în legislația națională, provocarea și problema cea mai mare rămâne a fi Internetul, inclusiv presa online. Participanții la eveniment au recunoscut că, în prezent, nu există mecanisme pentru monitorizarea întregului spațiu online.
Monitorizările pe care le face constant Asociația Promo-Lex cu referire la discursul de ură arată că, în primele două luni de război, au crescut considerabil cazurile de discurs de ură. Asociația a identificat 83 de cazuri, dintre care 53% au fost difuzate prin intermediul mass-media. Acest conținut a fost distribuit de 37 de surse media și vizualizat de 3 milioane de persoane.
Urmare a elaborării ghidului, președinta CA, Liliana Vițu, a precizat că monitorizările propriu-zise pentru discursul care incită la ură în conținuturile media audiovizuale vor putea fi aplicate doar după ce Consiliul Audiovizualului va aproba metodologia de monitorizare a acestei forme de discurs și după ce angajații angajaților CA care monitorizează posturile de radio și televiziune vor fi instruiți așa încât aceștia să dețină capacitățile și abilitățile necesare.
Ghidul pentru evaluarea și prelucrarea cazurilor de discurs de ură în mass-media poate fi consultat AICI.
