Concepția de comunicare strategică și contracarare a dezinformării, elaborată de Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a fost supusă consultărilor publice în cadrul unei ședințe organizate de Comisia de securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului. Documentul, elaborat pentru perioada 2024-2028, stabilește direcțiile de acțiune ale Centrului și este un prim pas spre instituirea unei autorități funcționale.
În documentul făcut public sunt definite interesele naționale, amenințările, riscurile, vulnerabilitățile și direcțiile de acțiune ale instituției.
„Principala amenințare externă la adresa Republicii Moldova o constituie acțiunile Federației Ruse de subminare a independenței, suveranității și a procesului de transformare într-o democrație consolidată, prin campanii de dezinformare cu un nivel ridicat de ostilitate la adresa aspirațiilor legitime ale majorității populației. Din această perspectivă, constatăm un nivel ridicat de permeabilitate a spațiului public la operațiunile de influențare și manipulare a informației desfășurate activ de Federația Rusă și de alte entități statale și non-statale aliniate intereselor sale”, se arată în document.
Totodată, comunicarea strategică și acțiunile de contracarare a dezinformării, a acțiunilor de manipulare a informației și ingerințelor străine, pe care ar urma să le aibă în vizor instituția, se axează pe mai mulți piloni: integrarea europeană, coeziunea socială, reziliența economică, consolidarea sectorului de apărare și întărirea securității naționale în context național, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului.
Într-un interviu pentru Media Azi, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, Ana Revenco, a explicat că documentul a fost „dezvoltat cu contribuția organizațiilor societății civile, a ONG-urilor din domeniul mass-media și reflectă și bunele practici din statele membre ale UE”.
„Concepția de comunicare strategică stabilește limitele si direcțiile de acțiune ale Centrului, care pun accent deosebit pe crearea mecanismelor care în primul rând vin sa capaciteze cetățeanul sa navigheze in mediul informațional, să identifice riscurile de dezinformare și să utilizeze critic informația. Un alt obiectiv conturat clar în concepție ține de consolidarea capacității instituțiilor statului de a comunica mai eficient, pentru ca cetățeanul sa dispună de toate datele și informațiile veridice pentru a le pune în balanță. La fel, in Concepție sunt precizate ariile tematice care reflectă interesele sau obiectivele de securitate națională, în jurul cărora va fi articulată comunicarea strategică a Centrului și care, respectiv, sunt protejate în fața dezinformării. Este vorba de aderarea la Uniunea Europeana, coeziunea socială, reziliența economică, consolidarea sectorului de apărare, întărirea securității naționale în contextul regional volatil”, susține Revenco în interviu.
Referitor la structura Centrului, instituția ar urma să aibă o echipă de 35 de specialiști, între care un director adjunct și mai multe direcții precum analiza și conștientizare situațională, consolidarea rezilienței, dezvoltare și parteneriate sau serviciul de informare. Ana Revenco preciza că-și propune declanșarea procesul de recrutare în primul trimestru al anului 2024, pentru a fi creată inițial echipa de bază a autorității.
Pentru activitatea Centrului, din bugetul de stat pentru anul 2024 sunt prevăzute 20 de milioane de lei.
