În luna decembrie, Mediacritica scria despre faptul că termenul „brain rot” (în traducere literală, „putrezirea creierului”) a fost desemnat cuvântul anului 2024 de către Oxford University Press. Termenul reflectă impactul consumului excesiv de conținut trivial pe rețelele sociale, fiind asociat cu deteriorarea stării mentale și a capacității intelectuale. Despre consecințele pe termen lung al acestui „putregai cerebral” a vorbit psihoterapeutul Ștefan Popov în cadrul ediției din luna decembrie a Podcastului CuMinte.
În cadrul podcastului, invitatul a adus o serie de observații despre impactul pe termen lung al suprasolicitării digitale asupra sănătății mintale și funcționării cognitive. Aceste concluzii scot în evidență modul în care consumul excesiv de informație, în special prin intermediul rețelelor sociale, poate genera ceea ce el numește „putregai cerebral”.
Psihoterapeutul Ștefan Popov consideră că una dintre principalele consecințe ale acestui fenomen este incapacitatea creierului de a procesa și integra volumul masiv de informație la care suntem expuși în fiecare zi. În loc să selectăm și să analizăm informația, creierul devine un „absorbant pasiv”, pierzându-și abilitatea de a funcționa eficient.
„Pe rețelele sociale există foarte multă informație pe care creierul nu o procesează, respectiv el nu lucrează, deci nu se dezvoltă. Astfel, creierul devine un fel de „absorbant”, fără a gândi prea mult. De asemenea, navigarea pe rețele afectează semnificativ puterea noastră de concentrare, pentru că viteza stimulilor care sunt în mediu este foarte rapidă. Videourile cât mai scurte antrenează creierul să-și mențină atenția numai câteva secunde. În plus, oboseala mentală are impact asupra memoriei, afectând capacitatea de concentrare. Colegii mei profesori observă că generației actuale îi este extrem de dificil să mai poată să se concentreze la ore”, a menționat invitatul.
Întrebat care ar fi impactul pe termen lung, psihoterapeutul Ștefan Popov menționează că încă nu se cunosc consecințele, pentru că lipsesc studii de lungă durată, dar „bineînțeles, copiii ar fi mai vulnerabili, pentru că e vorba de procesul de dezvoltare a creierului în această perioadă”.
CE AR TREBUI SĂ FACĂ ADULȚII
Potrivit lui Ștefan Popov, adulții trebuie să fie conștienți de modul în care folosesc rețelele sociale, având în vedere că acestea oferă o „formă ieftină și ușoară de dopamină”. Spre deosebire de activitățile din trecut, precum plimbările în natură sau interacțiunile sociale reale, rețelele sociale oferă satisfacții imediate fără a stimula cu adevărat simțurile sau gândirea critică.
„Faci o postare, publici o poză și ai luat doza de dopamină. Trăim într-o bulă, într-un spațiu închis, în care multe simțuri nu mai sunt stimulate. Și acest fapt atrofiază creierul. De ce să scrii o teză de doctorat când poți face o postare pe Instagram pentru același efect de dopamină?”, s-a întrebat retoric invitatul.
Ediția integrală a Podcastului CuMinte din luna decembrie o puteți urmări aici.
