În timp ce disciplina opțională Educație pentru media continuă să fie predată în școlile din Republica Moldova, deja pentru al optulea an consecutiv, autoritățile și-au propus să introducă elemente de alfabetizare media și să dezvolte competențe de gândire critică și prin intermediul altor discipline școlare. Obiectivul este parte a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM), document elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și aprobat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Ministerul Culturii la sfârșitul lunii mai.
Procesul de integrare a competențelor de alfabetizare mediatică în curriculum va fi finalizat în anul 2027, potrivit Valentinei Olaru, secretară de stat la MEC. „Lucrăm la o hartă conceptuală care să includă aceste competențe în structura programelor școlare, iar acest demers este parte dintr-o strategie pe termen lung”, preciza funcționara în această toamnă, în cadrul Forumului global pentru educație media și integritate: Combaterea dezinformării și promovarea autoreglementării.
FORMAREA PROFESORILOR, UN PAS ESENȚIAL
Între timp, pentru îndeplinirea acestui deziderat, autoritățile intenționează să instruiască învățătorii și profesorii din țară. Un program de formare continuă, denumit „Investim în profesori”, va sprijini cadrele didactice să dezvolte competențe de educație media, indiferent de disciplina pe care o predau. Programul va fi coordonat de Institutul de Educație și Leadership și va include module despre valori democratice, gândire critică și educație media.
„Pregătirea profesorilor este crucială, mai ales că majoritatea nu au competențe dezvoltate în acest domeniu. Prin acest program, vrem să combatem răspândirea dezinformării și să pregătim o generație capabilă să analizeze informațiile în mod critic,” potrivit Valentinei Olaru.
EDUCAȚIA MEDIA LA LIMBA ROMÂNĂ
Un exemplu este cel de integrare a educației media la disciplina Limba română, inițiativă care a fost pilotată anul trecut la clasa a 6-a, în mai multe școli din țară. Profesoara de Limba și literatura română Mariana Leancă, de la Gimnaziul „Tudor Strișcă” din satul Satul Nou, raionul Cimișlia, spune că „studierea Educației pentru media este un avantaj și o prioritate, un imperativ al timpului. Comunicarea mediatică face parte din evoluția firească a lumii contemporane, cunoștințele și abilitățile asimilate în cadrul acestei discipline fiind valoroase și necesare”.
„Am observat o serie de ameliorări ale procesului de predare-învățare-evaluare: elevii au manifestat interes sporit vizavi de produsele media pe care le-am propus și în baza cărora am lucrat, implicându-se activ, interacționând cu colegii, au devenit mai deschiși spre comunicare și descoperire, mai atenți și mai critici la consumul produselor media. Totodată, motivația a ajuns la cote înalte, deoarece prin intermediul elementelor media aceștia au conștientizat că e important să se informeze din surse sigure, să filtreze informația, să fie atenți la produsele media pe care le consumă, să aibă un vocabular decent și un comportament adecvat atât în mediul online cât și în viața cotidiană, trezind capacitatea de discernământ”, a precizat profesoara pentru Mediacritica.
Și pentru elevii acestei clase, experiența a fost una interesantă. Bunăoară, în cadrul unui chestionar realizat după încheierea procesului de pilotare, Cătălin Mocanu a spus că a fost „foarte interesant” ce au învățat, Ion Grosu a povestit că „cu ajutorul produselor media a început să înțeleagă mai bine temele”, iar, pentru Vasile Bumbu, „notele la Limba și literatura română au devenit mai bune”.
„UN PROCES INTERESANT, DINAMIC ȘI CREATIV”
Anul acesta, pilotarea continuă cu integrarea educației media la Limba engleză, în 13 instituții de învățământ, conform unei metodologii dezvoltate în acest sens.
„Este un proces interesant, dinamic și creativ, în care ne axăm mult pe experiența la clasă a profesoarelor. Integrarea educației media la limba străină și cea maternă permite descoperirea de către elevi a specificului diferitor registre de comunicare, inclusiv a limbajului cotidian și familial, surprins în media prin articole, interviuri, filme, podcasturi, emisiuni TV, cu exemple de utilizare reală și autentică a limbii, care nu poate fi întotdeauna replicată în manuale sau în lecții tradiționale. Analiza de produse media autentice contribuie la îmbunătățirea competențelor de comunicare/vorbire și în mod special a pronunției și intonației: ascultarea și imitarea pronunției și intonației native pe care elevii o pot desprinde prin filme artistice/de animație/documentare, în interviuri, în videoclipuri etc, îi va ajuta să-și îmbunătățească propriile abilități de vorbire expresivă în limba țintă, ascultând nativi și imitând, în sensul pozitiv, accentul corect. Diversitate lingvistică este un alt atu în integrarea media. Curriculumul la limba străină în vigoare prevede, alături de receptarea scrisă și audio, receptarea audiovizuală. Astfel, utilizând produsele media, elevii sunt expuși la diferite accente, dialecte și stiluri de vorbire, ceea ce le îmbunătățește abilitățile de receptare. La fel, produsele media vor constitui un atu în contextul exercițiului de mediere la care vor fi expuși elevii în viața reală”, a explicat Natalia Grîu pentru Mediacritica.
Totodată, potrivit expertei, în perioada pilotării, s-a constatat că profesorii trebuie să varieze tipurile de produse media utilizate la lecții și să protejeze securitatea online a elevilor. Și manualele ar trebui adaptate pentru a integra mai bine elementele de educație media. De asemenea, „elevii își doresc să fie consultați în alegerea materialelor, iar pedagogii au spus că pentru o integrare eficientă e necesar ca și manualele să fie ajustate și deschise spre integrare media”, a precizat Natalia Grîu.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Documentul a fost aprobat de cele două ministere la 17 mai 2024. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
