Cunoașterea limbii române, din nou pretext pentru speculații și articole cu amestec dintre fapte și opinii. De această dată, în pragul prezidențialelor

Foto: Cec.md

Subiectul ce se referă la cunoașterea limbii române constituie din nou motiv pentru speculații. Se întâmplă în contextul în care unele regulamente ce se referă la constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție sau privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, aprobate de CEC încă în 2023, au fost interpretate eronat de către unele site-uri.

Pe data de 15 august, clona portalului Kp.md a publicat un material cu titlul: „Importantă nu este cunoașterea limbii, ci să fii un om de stat: Chiar dacă Ștefan cel Mare nu ar fi știut limba de stat, astăzi tot ar fi fost votat de aproape toți cetățenii Moldovei” (în orig. «Главное не знание языка, а быть государственником: Даже если бы Штефан чел Маре не знал бы госязыка, за него сегодня все равно проголосовали бы почти все граждане Молдовы»). Chiar dacă textul pare a fi o expunere de opinii, acesta este publicat la Rubrica Politic, acolo unde de obicei sunt publicate știri cu caracter politic. 

Textul anunță că „Comisia Electorală Centrală intenționează să introducă o verificare obligatorie a cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de președinte”, iar autorul se expune pe marginea acestui fapt cu opinii precum că „e greu să fii președinte” sau că „nu e de ajuns că țara este în dezordine și haos, în ruină și destrămare”. De asemenea în material este folosită figura domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și se speculează cu mai multe date istorice. „Chiar dacă Ștefan cel Mare nu ar fi știut limba, dar ar fi fost în viață și și-ar fi înaintat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, aș fi votat pentru el cu ambele mâini!” (în orig. «Если бы Штефан чел Маре не знал бы языка, но был бы жив и выдвинул свою кандидатуру на президентских выборах 2024 года, я бы двумя руками проголосовал бы за него!»).

Cu o zi mai devreme, site-uri precum Newtv.md, Unica.md sau Stiri.md au titrat: „Premieră pentru Moldova: candidații la prezidențiale vor fi supuși unui test de cunoaștere a limbii române”, Premieră pentru Moldova: Candidații la fotoliul de președinte vor fi supuși unui test de cunoaștere a limbii române și respectiv Candidații la prezidențiale, obligați să susțină un test la limba română

De fapt, „această afirmație nu este adevărată”, a precizat pentru Mediacritica Rodica Sârbu, șefa Direcției comunicare a Comisiei Electorale Centrale (CEC). 

„Procedura de verificare a cunoașterii de către candidații la funcția de președinte a limbii române a fost stabilită în 2023, în Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1166/2023, care stabilește la pct. 29 că cunoașterea limbii române de către candidatul desemnat la funcția de președinte al Republicii Moldova se verifică de comisia de recepționare la etapa depunerii documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă, în conformitate cu prevederile art.18 alin. (1) din Legea cetățeniei nr. 1024/2000. Candidatul desemnat completează personal declarația prevăzută la pct. 28 lit. e) și răspunde la întrebările membrilor comisiei de recepționare”, a explicat sursa. 

Codul deontologic prevede că „jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice”. De asemenea, „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști amintește: „Jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Nu există nicio scuză pentru inexactităţi. Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informaţiile şi faptele relevante”.