Republica Moldova progresează semnificativ în transformarea digitală, însă decalajul de cunoștințe și abilități ale cetățenilor în acest domeniu rămâne o problemă, fiind evidențiată atât de experți, cât și de autorități. Această disparitate afectează mai ales categoriile vulnerabile, cum ar fi persoanele vârstnice și locuitorii zonelor rurale, limitând accesul acestora la tehnologiile digitale și la oportunitățile economice și sociale emergente.
Conform sondajului Generații și Gen, realizat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în anul 2022, decalajul digital între persoanele în vârstă și tinerii din Moldova este evident – doar 34% din populația cu vârste între 60 și 79 de ani a folosit Internetul, comparativ cu 82% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-59 de ani. Ponderea femeilor care utilizează Internetul este cu 2,1% mai mare decât cea a bărbaților, raportul fiind de 74,7% la 72,6%.
Mai recent, raportul CSO Meter realizat de Asociația Promo-Lex pentru anul 2024 detaliază multiplele aspecte ale acestei probleme în țara noastră. Între altele, autorii se referă la faptul că accesul la servicii prin tehnologii digitale are limitări specifice, iar conștientizarea publică privind drepturile digitale este practic inexistentă. În plus, „există o lipsă de alfabetizare în drepturile digitale în rândul forțelor de ordine și sectorului justiției, care ar putea afecta calitatea interpretărilor și deciziilor privind încălcările drepturilor digitale”, potrivit documentului. Raportul face trimitere la Strategia de Transformare Digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, care abordează tangențial problema decalajului digital și analfabetismului digital, precum și promovarea și protecția drepturilor și libertăților online. La fel, sunt enumerate mai multe inițiative ale autorităților de reducere a analfabetismului digital, făcându-se referiri la Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) sau Oficiul Avocatului Poporului.
O PROBLEMĂ COMPLEXĂ
Totuși, autorul Florin Gîscă apreciază inițiativele ca fiind modeste. „Decalajul digital este menționat ca problemă și în Strategia de Transformare Digitală a Moldovei 2030, dar deocamdată nu am văzut programe îndreptate pentru eliminarea acestuia. Acesta ar fi un punct de pornire. Ar fi necesar un program amplu pe termen mediu și lung, care să abordeze principalele probleme legate de decalajul digital și alfabetizarea digitală și să asigure suport pentru un număr semnificativ de beneficiari anual (de ordinul zecilor de mii). Am menționat în raport că sunt inițiative modeste pentru că eforturile care se fac în această direcție nu sunt suficiente pentru a compensa decalajul digital între vârstnici și tineri. Circa 360.000 de persoane vârstnice nu au accesat Internetul”, ne-a explicat expertul.
Potrivit expertului în politici de digitalizare de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Victor Guzun, decalajul digital în Republica Moldova este adâncit de lipsa informării, nivelul scăzut al competențelor digitale și accesul inegal la resurse tehnologice.
„Problema decalajului digital nu doar există, dar se adâncește și devine tot mai mare. Este un lucru evident. Unul dintre aspecte este informarea: putem să dezvoltăm toate soluțiile digitale din lume, dar dacă oamenii nu vor cunoaște despre ele, nu vor fi informați cum să le utilizeze, nu vor înțelege care probleme le soluționează, atunci aceste soluții pur și simplu nu vor fi utilizate. Și avem cazuri în Republica Moldova – și destul de multe – în care soluțiile sunt dezvoltate, sunt raportate drept funcționale, dar nu sunt folosite sau sunt utilizate marginal de către cetățeni. În mod specific, informarea este mult mai joasă în regiunile rurale, în cele mai îndepărtate de capitală, în zonele în care nu există industrie, o economie mai mare, precum și în diaspora Republicii Moldova”, precizează Victor Guzun.
De asemenea, expertul atrage atenția asupra ratei scăzute de utilizare a semnăturii digitale (circa 200.000 de cetățeni), ceea ce limitează accesul la servicii digitale esențiale. În plus, lipsa liderismului digital și a specialiștilor calificați în administrația publică contribuie la stagnarea procesului de digitalizare.
„Este vorba despre o cooperare și comunicare insuficientă dintre diverse instituții care sunt responsabile de promovarea acestui deziderat de societate digitală. Noi încă nu avem un mecanism clar de coordonare și de interconectare dintre toate elementele care să funcționeze foarte bine. Există Consiliul de Transformare Digitală pe lângă Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, dar e nevoie de o cooperare mult mai bună și mult mai coerentă dintre toate instituțiile, inclusiv și coordonarea acestor mecanisme financiare și de susținere bugetară a acestui efort. Trebuie să menționez că majoritatea soluțiilor digitale sunt dezvoltate deocamdată cu suportul partenerilor externi și asta iarăși arată că noi nu avem un mecanism clar de finanțare a efortului de digitalizare a Republicii Moldova”, menționează Guzun.
El insistă asupra cooperării dintre autorități și în contextul Strategiei de Transformare Digitală: „Eu cred că încă nu există o înțelegere clară a instituțiilor statului că acest document este un document al lor, un document pe care ele trebuie să-l implementeze, să nu aștepte acest lucru de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Instituția doar face politici, dar e nevoie ca fiecare minister și agenție a statului să conștientizeze responsabilitatea directă în implementarea strategiei pe domeniul său de referință”, conchide expertul.
CE FAC AUTORITĂȚILE
Raportul CSO Meter enumeră mai multe inițiative implementate de către autorități în 2024. Bunăoară a fost lansată aplicația integrată EVO pentru servicii publice, care oferă acces persoanelor la informații personale și afacerile deținute, iar Banca Națională a Moldovei a lansat sistemul de plăți MIA, ce permite transferuri folosind doar numărul de telefon al beneficiarului. În octombrie, Guvernul a aprobat conceptul sistemului informațional E-dosar, care va permite gestionarea cauzelor penale și contravenționale în format electronic, iar în noiembrie, Parlamentul a adoptat Legea privind contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale, care are drept scop să transpună Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) al UE în legislația moldovenească.
Între altele, Oficiul Avocatului Poporului și-a stabilit în 2024 drept una din priorități ca serviciile digitale și inteligența artificială să respecte și să faciliteze realizarea drepturilor omului, prin construirea unui cadru legislativ care să protejeze drepturile omului în digitalizare, promovarea dialogului cu instanțele pe tema drepturilor digitale, formarea autorităților și sectorului privat privind drepturile omului în sfera digitală și asigurarea protecției împotriva abuzurilor și discriminării.
În mai multe răspunsuri oficiale oferite pentru Mediacritica, MDED și AGE susțin că instituțiile au inițiat programe menite să reducă decalajul digital și să promoveze incluziunea tuturor categoriilor de populație. Între altele, potrivit Cătălinei Plinschi, secretară de stat la MDED, „draftul programului de implementare a Strategiei de Transformare Digitală prevede crearea unor «laboratoare digitale mobile» care vor circula prin republică și vor livra cursuri de alfabetizare digitală tuturor categoriilor. Programul urmează a fi aprobat în viitorul apropiat. La rândul său, Ministerul Educației și Cercetării promovează inițiative în digitalizarea educației. În septembrie 2024 a fost aprobat Planul de acțiuni în domeniul educației digitale 2024-2027”.
În același timp, AGE amintește despre dezvoltarea rețelei de Centre Unificate de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS), care reprezintă entități unice unde cetățenii Republicii Moldova pot accesa mai ușor serviciile publice. În prezent, în țară funcționează 105 astfel de centre. Prin intermediul lor, documentele necesare sunt depuse la o instituție terță, precum primăria sau oficiul consular, iar prelucrarea și emiterea actelor sunt gestionate ulterior de instituția responsabilă. De asemenea, populația (în special membrii grupurilor vulnerabile) poate beneficia de echipamentul din dotarea CUPS, cum ar fi calculatoarele conectate la Internet.
AGE face referiri și la instruirile pe care le desfășoară în comunități rurale pentru a crește nivelul de competențe digitale al populației. „În vederea sporirii alfabetizării digitale, cele mai recente sesiuni de instruire au fost desfășurate în satele Viișoara (raionul Edineț) și Cajba (raionul Glodeni), precum și Cobîlea, raionul Șoldănești, unde peste 150 de vârstnici (în total) au fost învățați să efectueze plăți electronice, să depună cereri online, să se programeze la diferite instituții, să utilizeze documente digitale direct de pe telefonul mobil, economisind timp, bani și alte resurse (aceste sesiuni sunt facilitate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în cadrul unui program național privind îmbătrânirea activă și sănătoasă)”, se arată în răspunsul oferit pentru Mediacritica.
„Rețeaua de 105 CUPS este importantă, dar este orientată spre facilitarea accesului la serviciile publice, dar când vorbim de decalaj digital nu este vorba doar despre servicii publice. Vorbim despre acces la informație, în primul rând, despre posibilitatea de exercitare a altor drepturi și despre a beneficia și de alte servicii prin tehnologii digitale și Internet. Aici problema se complică pentru că apare necesitatea unor abilități și cunoștințe pentru utilizarea tehnologiilor digitale și navigarea Internetului. Este necesară educația mediatică, gândirea critică, educație financiară și altele pentru a discerne între informare și dezinformare, pentru prevenirea escrocheriilor etc. Este adevărat că acest gen de pregătire este necesar și pentru populația mai tânără, care tot poate deveni victimă a dezinformării, manipulării și escrocheriilor”, conchide în replică Florin Gîscă.
